Deşi a fost lăudat de Cabinetul Boc drept o măsură care stimuleze angajările şI să reformeze domeniu, noul Cod al Muncii nu va genera o creştere spectaculoasă a angajărilor pe termen scurt, potrivit PricewaterhouseCoopers România.
Totuşi, acesta va genera oportunităţi pentru companiile aflate în plină dezvoltare şI pentru angajaţii competenţi, a declarat Peter de Ruiter, liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică.
El mai spune că se aşteaptă la angajări în sectoarelor IT, manufacturier şI în domeniul serviciilor.
Primele efecte ale noului Cod se vor vedea în primul an, dar un impact mai mare va avea loc în următorii trei ani, când atât angajatorii, cât şi angajaţii se vor obişnui cu noua legislaţie.
“Cred că am trecut de ce a fost mai rău. Vedem acum semne prudente de îmbunătăţire pe piaţa muncii. Nu sunt puternice, dar companiile încep să facă angajări”, a spus de Ruiter.
Potrivit noului Cod al Muncii, performanţa profesională va fi criteriul principal avut în vedere în cazul unei eventuale disponibilizări colective, în locul vechilor criterii privind situaţia socială. De asemenea, prevederile din fişa postului vor deveni fundamentale pentru evaluarea performanţei profesionale a oricărui angajat, ceea ce va preveni abuzurile.
Angajările pe perioadă determinată au fost extinse până la 36 de luni, ceea ce va stimula companiile să facă mai multe angajări pe bază de proiecte.
O altă prevedere spune că în cazul în care o companie se confruntă cu o scădere a cererii şi cu o conjunctură economică dificilă, aceasta poate decide în mod unilateral reducerea programului de lucru de la 5 zile pe săptămână la 4 zile, reducând astfel costurile de personal cu până la 20%. Această prevedere va proteja locurile de muncă din România, potrivit PwC.
Totodată, companiile vor beneficia de o perioadă de probă extinsă pentru noii angajaţi, de până la 90 de zile pentru funcţiile de execuţie şi 120 de zile pentru poziţiile de management.