Forțați să-și reorganizeze business-ul sau să închidă temporar afacerea, numeroși antreprenori se întreabă cum pot activa în această perioadă clauza de forță majoră inclusă în contracte, dar, de cele mai multe ori, referirile la acest aspect sunt în termeni extrem de vagi. Având în vedere că efectele forței majore duc la neîndeplinirea unor obligații contractuale, în cele mai multe cazuri, existența acestui eveniment este contestată de cealaltă parte contractantă, spun avocaţii.
Forța majoră, astfel cum este definită de Codul Civil, este acel eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil și inevitabil, care atrage exonerarea de răspundere contractuală, dacă legea nu prevede altfel sau părțile nu convin contrariul. Altfel spus, forța majoră are în vedere acele situații în care debitorul unei obligații este pus în imposibilitate obiectivă de executare a obligațiilor contractuale, din pricina unui eveniment străin de voința și culpa sa, neprevăzut și pe care nu îl poate controla, împiedica, restrânge sau înlătura, explică Elena Ablai, senior Associate al casei de avocatură Cosma&Asociații, şi Carmen Cârcotă, colaborator al aceleiaşi case.
Efectele forței majore
La analiza efectelor forței majore se face distincție între o imposibilitate temporară și o imposibilitate definitivă de executare a obligațiilor. În ceea ce privește imposibilitatea temporară, executarea obligației va fi suspendată pentru un termen rezonabil, apreciat de la caz la caz, în funcție de durata și urmările evenimentului de forță majoră, susțin cele două avocate într-un amplu material privind activarea clauzei de forță majoră din contracte şi efectele sale. Însă atunci când imposibilitatea de executare este totală și definitivă și privește obligații contractuale esențiale, în considerarea cărora părțile au încheiat contractul, acesta din urmă se va desființa de plin drept de la data producerii evenimentului de forță majoră, debitorul fiind exonerat de răspundere. Totuşi, părţile au posibilitatea de a stabili propria lor modalitate în care forța majoră urmează să opereze. În cazul în care nu se agreează contractual asupra forței majore, urmează să se aplice dispozițiile Codului Civil, potrivit precizărilor făcute de reprezentanţii casei de avocatură Cosma&Asociații
Eliberarea certificatelor de situație de urgență mai aşteaptă
Având în vedere efectele produse de răspândirea virusului COVID-19 și decretarea stării de urgență pe teritoriul României, prin art. 12 din Decretul pentru instituirea stării de urgență din data de 16.03.2020 s-a stabilit că Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri eliberează, la cerere, operatorilor economici a căror activitate este afectată certificate de situație de urgență în baza documentelor justificative. Procedura de emitere și criteriile de eligibilitate nu au fost stabilite până la acest moment.
Ce pot cere IMM-urile
Potrivit art. X. din Ordonanța de Urgență privind unele măsuri economice și fiscal-bugetare pe durata stării de urgență (publicată în MO nr. 230/21.03.2020), IMM-urile care și-au întrerupt activitatea, total sau parțial și care dețin certificatul de situație de urgență emis de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, beneficiază de amânarea la plată pentru serviciile de utilități - electricitate, gaze naturale, apă, servicii telefonice şi de internet, precum și de amânarea la plată a chiriei pentru imobilul cu destinație de sediu social și de sedii secundare. Totodată, potrivit aceluiași articol din ordonanță, în contractele în derulare, altele decât cele menționate mai sus, încheiate de IMM-urile care dețin certificatul de situație de urgență, poate fi invocată forța majoră împotriva lor numai după încercarea, dovedită cu înscrisuri comunicate între părți prin orice mijloc, inclusiv prin mijloace electronice, de renegociere a contractului, pentru adaptarea clauzelor acestora cu luarea în considerare a condițiilor excepționale generate de starea de urgență.
Ce se întâmplă cu angajaţii
Forța majoră poate fi invocată și pentru suspendarea de drept a contractului de muncă pe durată forței majore sau atunci când angajatorul dispune temporar și unilateral, fără consimțământul salariatului, modificarea contractului de muncă prin schimbarea felului și locului muncii, pentru protecția salariatului, din pricina unui caz de forță majoră. În cazul existenței forței majore, dacă raporturile de muncă nu mai pot continua, contractul de muncă urmează a fi suspendat de drept, având ca efect suspendarea prestării muncii de către salariat și plata drepturilor salariale de către angajator. Dacă în urma apariției forței majore, contractul de muncă poate totuși continua, însă se impune și este posibilă schimbarea felului sau locului muncii pentru asigurarea protecţiei, sănătăţii şi securităţii salariatului la locul de muncă, angajatorul, cu informarea prealabilă a salariatului, poate dispune, prin emiterea unei decizii, una dintre cele două măsuri, însă numai temporar. O asemenea decizie ar trebui să fie emisă în formă scrisă, cu prezentarea situației de fapt ce impune luarea acestei măsuri, temeiul de drept (art. 48 din Codul Muncii) și perioada pentru care este dispusă. Fiind luată în mod unilateral și fără consimțământul salariatului în cauză, ci doar cu informarea acestuia, această decizie poate fi ulterior contestată, mai arată experţii casei de avocatură
După încetarea cazului de forță majoră, contractul de muncă urmează a fi reluat în condițiile inițiale. Și în domeniul dreptului muncii, pentru a fi invocată, forța majoră trebuie să îndeplinească aceleași condiții: să reprezinte un eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil și inevitabil.