Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL) din Parlamentul European va vota pe 11 noiembrie raportul privind directiva care vizează stabilirea unui mod de calcul pentru salariile minime la nivelul UE. Aplicarea noilor prevederi instituite de această directivă ar însemna majorarea salariului pentru 1,3 milioane de români. Directiva nu stabilește un salariu minim la nivelul blocului comunitar, dar impune o serie de criterii care trebuie avute în vedere la stabilirea acestui de fiecare stat. În România, statisticile arată că salariul minim pe economie acoperă doar jumătate din valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent. În ultimii 10 ani, numărul salariaţilor plătiţi cu salariul minim a crescut de aproape patru ori, în timp ce valoarea salariul minim brut s-a majorat de trei ori, de la 670 de lei, la 2.300 de lei. Evoluția lui arată o îndepărtare tot mai mare de valoarea coşului minim de consum necesar unui trai decent, fapt ce a dus la creșterea sărăciei salariale pentru 23% din muncitorii români.
În România, stabilirea salariului minim pe economie este făcută de guvern, în urma unui simulacru de negociere cu partenerii sociali. Majorarea lui este stabilită arbitrar, ignorând convergența cu valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent. De exemplu, anul acesta, statistic, valoarea netă a salariului minim acoperă doar jumătate din coşul minim de consum, a cărui valoare este de 2.818 lei pentru o persoană şi de 7.278 de lei pentru o familie cu doi copii. De fapt, el a ajuns să acopere mai puțin, pentru că în 2021 prețurile la alimente și produse energetice au explodat, iar Guvernul Cîțu a „uitat” să indexeze valoarea coșului minim.
Cele mai mici creșteri salariale din UE
Deși PIB-ul pe cap de locuitor a ajuns la 72% din media UE, salariile lucrătorilor români reprezintă doar 28% din media UE. În același timp, productivitatea muncii este de 65% din media UE, dar lucrătorii români primesc o pondere mult mai mică din PIB la crearea căruia contribuie. Astfel, numai 38,2% din PIB revine muncii, în timp ce media UE este de 47,8%. Creşterile salariului minim din ultimii ani în România sunt mai mici decât creşterile generale ale salariului minim în UE. Potrivit datelor Eurostat, în 2020 salariul orar a crescut în zona euro cu 90 de cenţi, în timp ce în România a crescut cu 40 de eurocenţi.
La începutul anului, salariul minim pe brut pe economie a fost majorat cu 3,13%, de la 2.230 de lei la 2.300 de lei lunar (1.386 net). Acest salariu acoperă, după calculele Guvernului Cîțu, rata anuală a inflaţiei, care a urcat la 6,3% în luna septembrie 2021, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 8,71%, mărfurile alimentare, cu 4,26%, iar serviciile, cu 3,75%, potrivit INS. De la 1 ianuarie, salariul minim va urca la 2.550 de lei brut (crește cu circa 10%), ceea ce va însemna aproximativ 130 de lei net în plus.
Cîțu&Turcan ignoră legea
În luna august a anului trecut a intrat în vigoare Legea nr. 174/2020, prin care a fost modificată și completată Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 217/2000 privind aprobarea coşului minim de consum lunar. Astfel, din 2021, salariul minim se calculează, în principal, în baza coşului minim de consum pentru un trai decent. Legea prevede corelarea salariului minim cu coşul minim pentru un trai decent, iar valoarea sa va fi calculată anual, potrivit legii, de Institutul Naţional de Statistică. Această corelare nu presupune obligativitate pentru Guvern, însă coşul minim de consum va fi un indicator important în stabilirea şi fundamentarea salariului minim. Deși ne apropiem de sfârșitul acestui an, Guvernul demis Cîțu continuă să ignore noua lege promovată de Guvernul Orban. Același lucru se va întâmpla și anul viitor, dacă Florin Cîțu va continua la Palatul Victoria, având în vedere că deja a stabilit cu cât va crește salariul minim. O majorare „a la Turcan”, care după ce a privit în lampa lui Aladin nu a putut vedea cu cât vor crește prețurile, dar a văzut cu cât va crește salariul minim.
Citește pe Antena3.ro
Se estimează o creștere a prețurilor, însă nu disproporționată. Nu cred că e oportun să dau cifre, pentru că mă uit și eu la analize economice. Nu am o lampă a lui Aladin în care să mă uit și să spun cât vor crește prețurile. Aceste creșteri de prețuri vin de la angajatorii care, de exemplu, nu-și pot susține forța de muncă și atunci transferă costurile cu forța de muncă în prețuri.
Raluca Turcan, august 2021
Sărăcia a crescut în UE
Salariul minim reprezintă unul dintre principalele instrumente de politici sociale şi redistribuire aflate la dispoziţia guvernului, prin care se realizează echitatea socială, reducerea sărăciei şi a inegalităţilor. În ultimele decenii, salariile mici nu au ținut însă pasul cu celelalte salarii în multe state membre UE. Tendințele de remodelare a pieței muncii, cum ar fi globalizarea, digitalizarea și apariția unor noi forme de muncă atipice, în special în sectorul serviciilor, au condus la o polarizare sporită a locurilor de muncă, fapt ce a generat un procent tot mai ridicat de ocupații care sunt remunerate cu salarii mici, pentru că necesită o calificare redusă. Acest lucru a condus la agravarea sărăciei persoanelor încadrate în muncă și a inegalității salariale, se arată în preambulul proiectului de directivă. În cazul României, acest lucru este tot mai evident în ultimii ani, iar fenomenul s-a accentuat în perioada pandemiei de COVID-19 pe fondul scumpirii accentuate a produselor de strictă necesitate.
40% din salariul mediu pe economie reprezintă în prezent salariul minim
Ce spune proiectul de directivă
Potrivit proiectului, criteriile naționale care trebuie avute în vedere la stabilirea salariului minim vor trebui să aibă în vedere puterea de cumpărare a salariilor minime, nivelul general al salariilor brute și distribuția acestora, rata de creștere a salariilor brute și evoluțiile la nivelul productivității muncii. Analiza stabilirii criteriilor generale a inclus trei pachete, dar cel considerat ca fiind cel mai eficace și coerent, ia în calcul o creștere ipotetică a salariilor minime la 60 % din salariul median brut sau la 50 % din salariul mediu, fapt ce ar spori gradul de adecvare al salariilor minime în aproximativ jumătate din statele membre. Între 10 și 20 de milioane de muncitori ar beneficia de aceste îmbunătățiri, iar în mai multe țări ar duce la îmbunătățirea la nivelul protecției salariului minim și ar avea ca rezultat o reducere cu peste 10 % a sărăciei persoanelor încadrate în muncă și cu aproximativ 5% a diferenței de remunerare între femei și bărbați. Evident, o majorare a salariului minim va avea o serie de efecte negative, precum creșterea șomajului, dar se estimează că impactul va fi unul extrem de limitat, de 0,5% din totalul forței de muncă ocupate. Excepție fac trei state, printre care și România, unde se estimează că șomajul va crește cu 1%. Impactul economic preconizat include costuri mai mari ale forței de muncă pentru firme, creșterea prețurilor și, într-o mai mică măsură, profituri mai mici. Acest lucru va fi atenuat însă de o creștere a consumului în rândul persoanelor cu salarii mici, care ar sprijini cererea internă. Firmele, în particular IMM-urile, ar beneficia și de pe urma unor creșteri mai graduale și mai previzibile ale salariului minim, fapt care ar îmbunătăți mediul de afaceri.
