Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Acum cinci-şase ani era la modă să fii mediator. Pentru a obţine dreptul de practică, cele mai „dure” condiţii erau studiile universitare şi o experienţă de trei ani în muncă. Părea atât de promiţător, încât şi vedetele, precum Andreea Marin, au făcut astfel de cursuri. Practica a domolit elanul. Dintre cei 7.500 de mediatori, cel mult 500 câştigă din dome¬niu, susţine Consiliul de Mediere.
Petru Mustăţeanu lucra la Inspecţia Muncii, în Bucureşti, în 2006, când a apărut Legea nr. 192/2006 privind profesia de mediator. A făcut imediat cursul, iar după doi ani a renunţat la statutul de funcţionar public. „Câştigul lunar ca mediator este de 2.000-3.000 de euro, în medie, în funcţie de perioadă, din septembrie încep divorţurile, după Crăciun, cauzele penale şi accidentele de circulaţie, primăvara este pe-rioada con-flictelor economice şi vara este vacanţă”, ne-a spus Mustăţeanu.
Spre deosebire de el, care este doar mediator, această profesie este practicată de mulţi avocaţi, care astfel vor să-şi suplimenteze veniturile. „Sunt puţini media¬tori, pentru că este încă o pro-fesie nouă, chiar şi în Europa, şi nu am avut sprijin instituţional”, ne-a spus Mugur Mitroi, preşedintele Consiliului de Mediere.
În plus, în ultimul an, mediatorii s-au confruntat şi cu o confuzie care le-a pus sub semnul întrebării profesia. În şedinţa din 7 mai 2014, Curtea Constituţională a României a decis că şedinţa de informare privind medierea, care se face înainte de a ajunge în instanţă, este neconstituţională (Decizia CCR nr. 266/2014). „Necunoscătorii au înţeles că medierea a fost declarată ne-constituţională, astfel că mulţi au devenit reticenţi în a apela la mediator. Pentru unii dintre mediatori a fost greu să se menţină pe piaţă, au rezistat cei care colabo¬rează cu avocaţi, cu notari şi cu executori judecătoreşti”, a precizat Mustăţeanu.
Preşedintele Consiliului de Mediere estimează că piaţa de mediere va creşte de trei ori, trecând de 12.000 de cazuri, după ce, de anul viitor, va fi aplicată la noi Directiva SAL 2013/11/UE (soluţionarea alternativă a litigiilor în materie de consum) şi Regulamentul SOL (privind soluţionarea online a litigiilor în materie de consum). Potrivit legislaţiei europene, până la 1 ianuarie 2016, România trebuie să comu¬nice Comisiei Europene entităţile SAL, care vor soluţiona amiabil conflic¬tele dintre consumator şi comerciaţi (retaileri, producători, bănci, agenţii de turism, restau¬rante etc).
Partajele sunt mai ieftine
Medierea nu este obligatorie, dar oferă mai multe avantaje. În cazul unui partaj, cei care apelează la mediator achită o taxă de timbru de 1,5% din valoarea bunurilor împărţite, jumătate decât dacă s-ar duce direct în instanţă sau la notar. „Cel mai mare avantaj este timpul. Nu mai sunt termene, adminis¬trare de probe, audiere de martori şi toate celelalte. Pentru custodia copilului, hotărârile se iau într-o perioadă de zece ori mai scurtă decât dacă s-ar merge în instanţă. În comercial, firmele pot soluţiona disputa din una-două întâlniri, faţă de câţiva ani”, a menţionat Mustăţeanu.
America are una dintre cele mai îndelungate practici în mediere, 80% dintre cazurile civile rezolvându-le astfel. În Uniunea Europeană, medierea se foloseşte pentru 40% din cazuri, Marea Britanie şi Italia excelând în domeniu. „La francezi funcţionează mai bine medierea judiciară, pe dreptul familiei. În Germania, toate cauzele minore, precum un furt, trebuie să ajungă la medi¬ator. Italia doreşte să ajungă la 100.000 de cazuri pe an rezolvate la mediator”, a menţionat Mugur Mitroi, de la Consiliul de Mediere. În Belgia şi Olan¬da, medierea este cutumiară, având tradiţie, nu și legislaţie.
Cursurile de mediator costă 600-1.000 de euro, în prezent fiind 23 de furnizori de formare la Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Buzău, Constanţa, Alba-Iulia, Craiova, Braşov şi Cluj-Napoca. În plus, din toamna acestui an, mediatorii vor trebui să facă, obligatoriu, stragiatura timp de un an. După, ei vor trebui să se înscrie pe Tabloul mediatorilor.
Utilitatea
Cele mai multe acorduri de mediere sunt pe dreptul fami¬liei şi pe drept comercial, iar în ultimul an au crescut uşor cazurile din penal.
Medierea poate fi folosită şi în infracţiuni penale, precum furt, tâlhărie, lovire, încăierare. „La un furt dintr-o maşină, părţile se pot înţelege ca făptuitorul să repare maşina, să înlocuiască unele componente şi să plătească o sumă de bani, iar fapta nu este înscrisă în cazier”, a explicat Petru Mustăţeanu.
