Dezvoltarea tehnologiei și avântul rețelelor de socializare au fost o păcăleală și pentru piața de resurse umane. Anual se fac statistici care arată procentajul minciunilor din CV-uri, pe categorii profesionale, grupe de vârstă și locul de proveniență al celui care își falsifică prezentarea. Noua tendință pe piața HR este recrutarea cu metodele specifice activităților de intelligence, pentru a se putea depista minciunile candidaților, mai ales după ce au fost percepuți ca specialiști și angajați pe poziții de conducere de către alte companii.
LinkedIn, apoi chiar Facebook și Instagram au fost considerate instrumente ideale pentru recrutare, mai ales de către cei care au crezut că folosindu-le vor face mari economii la bugetul firmelor, înlăturând companiile de headhunting. După câțiva ani, însă, rezultatele nu sunt tocmai cele sperate, ba chiar au fost dezastruoase pentru unele companii care și-au ales greșit membrii echipei. În acest context, soluția de ultim moment este intelligence pentru recrutare. Astăzi se trece la metode mult mai drastice de verificare a candidaților, într-o lume deja plină de falși specialiști care au trecut inițial de filtrele departamentelor de HR, mințind în CV. Și în România au fost cazuri celebre de manageri care au ajuns în funcții de conducere din mari companii după ce și-au falsificat CV-ul, adăugând scrisori de recomandare contrafăcute.
Minciuni dublate de cursuri fictive și diplome false
Paginile de Facebook, dar mai ales de LinkedIn îi pot induce foarte ușor în eroare pe cei care cred tot ce scrie o persoană despre ea însăși, iar de aici, până la a oferi un post de manager sau de a-l considera și a-l angaja ca specialist pe cel care își falsifică descrierea profesională, este un singur pas, făcut de mulți angajatori, în ultimii ani. O contribuție importantă la creșterea numărului de nespecialiști în companii au avut-o și cursurile de specializare, de scurtă durată, care garantează respectiva expertiză doar printr-o diplomă acceptată legal, dar nu garantează calitatea reală a expertului. În acest moment, în România nu știe nicio instituție, cu exactitate, câte astfel de diplome s-au emis, mai ales pentru că multe dintre ele s-au dat în cadrul unor proiecte finanțate din fonduri europene, iar calitatea lectorilor a fost cel puțin îndoielnică, în unele situații. Unele proiecte sunt acum cercetate de OLAF, însă falșii specialiști au rămas în piață. Aceeași situație se poate verifica și în cazul diplomelor obținute în urma absolvirii cursurilor în programele de licență sau masterat, la unele facultăți particulare care sunt acum cercetate penal pentru emiterea unui număr foarte mare de diplome false, în baza cărora au fost deja angajați falși specialiști, în diverse domenii.
Problemele au apărut în toate țările
Problema aceasta afectează companii din întreaga lume, nu doar din România, iar pentru specialiștii în resurse umane există deja cursuri de pregătire pentru a aplica noile metode din intelligence. Cei care lucrează astăzi în companii sau departamente de recrutare se confruntă cu mult mai multe provocări decât existau cu zece ani în urmă. Volumul angajărilor crește în mod agresiv, iar termenele sunt din ce în ce mai scurte, în contextul unor schimbări constante ale nevoilor. Și recrutorii trebuie să devină mai creativi în privința selectării și folosirii canalelor de comunicare și a metodelor, dar mai ales trebuie să înțeleagă dacă cineva încearcă să-i păcălească. Fluctuația de personal provoacă îngrijorări în piață, iar competitorii fură angajați sau potențialii candidați de la alte companii. Antreprenorii, managerii și cei care lucrează în departamentele de HR, dar și în firmele de headhunting trebuie să știe cum se fac aceste lucruri și cum se pot preveni. Pentru un recrutor, un element-cheie al succesului este tehnica din Intelligence. Pentru specialiștii HR și managerii sau liderii de echipă implicați în acest proces, în cadrul companiei, există și în România workshopuri de intelligence pentru recrutare, făcute de experți în business intelligence. „Obiectivul acestui program este creșterea capacității de recrutare, pentru a ajuta specialiștii din domeniu să devină mai performanți și să răspundă noilor provocări, prin transferul unor metode, instrumente și tehnici din domeniul Competitive Intelligence. Profilul unui recrutor se aseamănă foarte mult cu cel al unui ofițer de informații (Intelligence), în ceea ce privește identificarea și selectarea candidaților cu potential, comunicarea cu aceștia, evaluarea și verificarea lor”, explică Amira Rădulescu, lector în cadrul unui astfel de workshop.
Noile programe de pregătire au ca obiectiv creșterea capacității de recrutare, ajutând specialiștii din domeniu să devină mai performanți și să răspundă noilor provocări prin transferul unor metode, instrumente și tehnici din domeniul Competitive Intelligence.
Recrutorii se transformă în „profileri” de succes
Un recrutor al zilelor noastre nu poate fi păcălit prea ușor dacă știe cum poate exploata mai eficient sursele deschise - internetul, motoarele de căutare, platformele etc.; cum poate găsi și recruta candidații potriviți mai rapid și mai eficient, aplicând o serie de tehnici și metode de culegere a informațiilor din surse umane sau chiar cum să „citească” eficient și cât mai corect comportamentul nonverbal al unei persoane. Aceste metode îi ajută să verifice rapid dacă ceea ce spune un candidat este adevărat sau nu. Pentru a atinge astfel de performanțe, ca recrutor, este nevoie de cunoștințe de psihologie, analiză și evaluare comportamentală și chiar detectarea falsului în limbajul nonverbal și microexpresii, studiate de Paul Ekman (Body Language & Lie Detection; FACS – Paul Ekman), la care se adaugă și cunoștințe de profiling.