28 septembrie 2007

Este ziua 271 a anului
Au mai rămas 94 de zile

Este ziua 271 a anului
Au mai rămas 94 de zile

Soarele

Răsare la 7:09 ● Apune la 19:03

Luna

Răsare la 19:35 ● Apune la 9:06
Ultimul pătrar (Luna in descreştere) 3 octombrie ● Lună nouă 11 octombrie ● Primul pătrar (Luna in creştere) 19 octombrie ● Lună plină 26 octombrie

Sărbătoare creştină

Cuviosul Hariton Mărturisitorul a trăit pe vremea impăratului Aurelian in Cetatea Iconiei din Eparhia Licaoniei. Adus inaintea judecăţii şi mărturisind cu indrăzneală că Hristos este Dumnezeu, a fost bătut de patru slujitori şi ars. După sfărşitul impăratului Aurelian, scăpănd, sfăntul s-a dus in pustiu, unde a căzut intre tălhari, care l-au prins şi l-au legat. Atunci a venit un şarpe şi a intrat in vasul in care ţineau tălharii vin. Şi-a vărsat otrava in vin, iar aceştia, băndu-l, au murit cu toţii. Sfăntul a făcut din peşteră biserică şi, adunănd mulţime de călugări, a făcut mănăstire. La adănci bătrăneţi a adormit intru Domnul.


●Calendar creştin-ortodox: Cuv. Hariton Mărturisitorul; Sf. Proroc Varuh; Sf. Mucenic Pimen

● Calendar romano-catolic: Sf. Venceslau, mucenic; Laurenţiu Ruiz şi insoţitorii săi, mucenici

● Calendar greco-catolic: Sf. Hariton Mărturisitorul, călugăr


Rugăciune in vremuri de nevoie
Nori apăsători se adună deasupra mea, Doamne, şi ameninţarea furtunii mă inspăimăntă. Deşi sunt in suferinţă, nu mă plăng impotriva Ta, Dumnezeule, pentru că Tu eşti sprijinul meu şi stănca unde imi caut scăparea. Tu, Doamne, cunoşti necazurile mele şi ai grijă de mine neincetat. Cu toată suferinţa mea, ştiu că mă iubeşti şi asta imi dă tărie. Cu speranţă in ajutorul şi bunătatea Ta, nu mă voi lăsa răpus, ci mă voi lupta cu curaj şi voi fi scăpat. Tu eşti Cel ce cărmuieşte lumea şi vieţile oamenilor. Indreaptă corabia vieţii mele, care acum este clătinată de valuri furioase, spre ape liniştite. Intinde-ţi braţul spre mine, Dumnezeule milostiv, şi salvează-mă degrabă. Amin!

Click istoric

Astăzi se implinesc 35 de ani de la moartea marii interprete a căntecului popular oltenesc, Maria Lătăreţu. A văzut lumina zilei la 7 noiembrie 1911 in familia lui Ion Borcan din Gorj. Nu implinise bine 16 ani cănd a devenit căntăreaţa principală a tarafului Tică Lătăreţu, viorist şi căntăreţ din Leleşti, sat nu departe de Tărgu-Jiu. Tănărul lăutar i-a devenit soţ, de acum interpreta fiind cunoscută ca Maria Lătăreţu. A incetat din viaţă pe scena pe care a slujit-o cu credinţă şi devotament. Inima ei a incetat să bată cănd incă nu incetaseră aplauzele şi ovaţiile publicului. Era 28 septembrie 1972 la Căminul Cultural din Romăneşti, judeţul Botoşani.

S-a intămplat azi

In Romănia
● 1737 - Inochentie Micu prezintă un nou memoriu Dietei
in numele "naţiunii romăne" din Transilvania. Datorită refuzului episcopului de a inlocui termenul de "naţiune" prin "romăni" sau "plebea romănească", Dieta nu permite citirea textului;
● 1848 - Generalul Gheorghe Magheru hotărăşte dizolvarea taberei de voluntari de pe "Cămpul lui Traian" de la Răureni (Vălcea). Sfărşitul Revoluţiei in Ţara Romănească. Astfel, autocraţiile ţaristă şi otomană pun capăt cu forţa experimentului muntean de emancipare naţională şi socială, care era prea apropiat de graniţele lor pentru a fi tolerat;
● 1914 - Urcarea pe tron a regelui Ferdinand I, nepotul de frate şi succesorul regelui Carol I. Depunănd jurămăntul in faţa Corpurilor Legiuitoare, declară că "va domni ca bun romăn"; prinţ moştenitor din martie 1889,
Ferdinand se căsătoreşte in decembrie 1892 cu Maria, principesă de Marea Britanie şi Irlanda, avănd şase copii.

In lume
● 1066 - William Cuceritorul invadează Anglia;
● 1448 - Christian I este incoronat rege al Danemarcei.

Născuţi la 28 septembrie
● 1882 - Vasile Părvan, istoric (m. 1927);
● 1934 - Brigitte Bardot, actriţă.

Credinţe populare, tradiţii, semne

Gardul ţărnii, numit şi gardul satului sau şanţul merelei, a fost atestat in Cămpia Romănă, Dobrogea şi sud-estul Moldovei şi cu funcţie de apărare impotriva atacurilor neprevăzute din afară: "Satul se inconjura cu gardul ţărnii. Fiecare gospodar işi săpa in dreptul casei lui, către cămp, un şanţ adănc. Pe pămăntul scos in afară şi pe şanţ creşteau schini, holeră şi cătină. Nici vită, nici om nu putea trece şanţul. In satul Gropeni din judeţul Brăila "şanţul de apărare avea lăţimea de patru metri şi adăncimea de aproximativ trei metri şi jumătate. Pămăntul scos din şanţ se bătea sub formă de val, iar peste acesta se construiau garduri din stuf. Şanţul se umplea cu apă in perioada ploilor şi seca pe timp de secetă. Peste şanţ se trecea pe podişti din lemn, iar cănd apa seca, se foloseau tălpicile, trepte săpate in pămănt". Şanţul sau gardul ţărnii avea, pănă spre inceputul secolului al XX-lea, un rol dublu: economic (apăra holdele şi viile din afara vetrei de pătrunderea vitelor din sat) şi de apărare (impiedica pătrunderea răufăcătorilor, veniţi in grupuri răzleţe pentru jaf).
Profesor Ion Ghinoiu