Acum 100 de ani. Palatul Senatului

Membrii comisiunii aleasa de Senat spre a se ocupa cu chestiunea cladirii unui palat pentru Senat, intru­nin­du-se sub presedintia dlui G.Gr. Can­ta­­cuzino, presedintele Senatului, spre a se pronunta asupra dificultatilor ce s-au ivit pentru dobandirea terenului (...); Avand in ve­dere ca formalitatile pentru expro­pie­rea imobilelor parti­culare (…) ne­cesita timp indelungat (…) iar pe de alta parte aceste pro­prie­tati private cos­ta prea scump (…); Avand in ve­dere ca terenul astfel ob­tinut este mai neregulat decat cel cum­parat an­terior (…) ceea ce im­­­pie­dica a da fa­ta­de armonice nou­lui pa­lat; (…) S-a decis ca palatul Se­na­tu­lui sa se construiasca pe terenul cum­­parat de la d. V. Bibescu, te­ren si­tu­at pe cheiul drept al Dam­bo­vi­tei si in consecinta, ca proiectele de­­finiti­ve sa se in­toc­meas­ca pe acest din ur­ma teren ex­­primand tot­odata do­rinta sa se cum­pere si res­tul din te­re­nul, spre a se asigura o mai buna degajare si perspectiva a pa­latului.

Inundatiile
Prutul se revarsa inca; la Stalinesti si Lunca, apa a patruns prin 7 locuri, inundand tot sesul pana la Vetresaoia.
Se anunta din Sculeni ca Prutul si Jijia, desi sunt foarte mari, au incetat de a mai creste, asa ca primejdia inundatiilor e pentru moment evitata. In schimb, campia Iasi-Cucuteni e aproape intreaga sub apa.
Din "Universul", 22 februarie 1912; texte selectate de Tudor Cires