Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Crin Antonescu, preşedintele PNL, împlineşte astăzi 51 de ani. La mulţi ani!
"De o viaţă, aud mai mereu o sintagmă: «trăim în vremuri interesante». În anii '60, când regimul comunist ne dădea iluzia că putem respira mai liber, cei mai în vârstă îmi spuneau că trăim vremuri interesante. În cenuşiii ani '80, între două artificii binecunoscute, puse în practică de fiecare dintre noi pentru a face rost de un kilogram de carne, auzeam colegi de cancelarie: «trăim în vremuri interesante». În tulburii ani '90, când părea că ne scufundăm definitiv şi iremediabil în mlaştina tranziţiei, citeam în ziare: «trăim în vremuri interesante». Acum, e din nou la modă această sintagmă. Eu însă - şi sunt convins că majoritatea românilor gândesc la fel - m-am săturat să trăiesc în «vremuri interesante». Vreau să trăiesc şi eu, de acum încolo, în vremuri liniştite, normale.
De acest lucru are grijă să-mi amintească fiica mea, care, de pildă, în campania electorală de anul trecut, mi-a atras atenţia că trebuie să mai stau şi pe-acasă. Şi mă străduiesc să execut acest ordin. Să mai stau şi pe acasă, să fiu în viaţa ei, să mă îngrijesc de formarea ei, fiindcă eu cred sincer că aceasta este cea mai importantă misiune a unui om, fie el asistat social, «mogul», academician sau politician. Mai ales politician. Fiindcă de la romani ştim că un politician care nu vrea cu nici un chip să meargă acasă devine periculos pentru societatea la conducerea căreia se află. Dictatorul Sylla, când pleca acasă din funcţie, să-şi cultive grădina de zarzavat, i-a avertizat pe romanii care îl acompaniau cu huiduieli şi înjurături: «Aveţi grijă! Acum mă înjuraţi pe mine, dar următorul dictator pe care vi-l veţi alege nu va mai pleca acasă, la grădina lui!». Cred că avem mult de învăţat din această snoavă. Să ne ferim de politicienii cărora nu le place acasă, care dezvoltă fixaţii şi obsesii pentru putere.
Există o modă nefericită în spaţiul public românesc de după 1989. De fiecare dată când puterea pierde încrederea majorităţii cetăţenilor, se înmulţesc opiniile conform cărora, pentru situaţia ţării, de vină sunt votanţii puterii. Urmează, invariabil, completarea: «Ne merităm soarta, suntem un popor de proşti». Resping categoric această abordare, care le convine, în general, politicianiştilor, fericiţi pentru că, în fine, media îi culpabilizează pe alţii, nu pe ei. Aceşti oameni uită un adevăr pe care se fundamentează orice democraţie sănătoasă: cetăţenii nu le datorează nimic politicienilor. Dimpotrivă, noi, oamenii politici, le suntem datori vânduţi şi restanţieri cetăţenilor. Iar cetăţenii, care nu sunt, aşa cum crede, de pildă, Traian Băsescu, o masă informă, fără creier şi suflet, sunt perfect conştienţi de această realitate.
Trei lucruri pe care vreau să le schimb la mine... Sigur, trebuie să şi pot. Haideţi să spunem aşa: 1. Aş vrea să revin la pletele de rocker pe care le-am purtat decenii de-a rândul, dar nu mai pot, fiindcă am îmbătrânit; 2. Nu aş vrea şi nici nu aş putea să spun mâine contrariul a ceea ce am spus astăzi ori să pretind că mă pricep la lucruri de care nu am habar; 3. Vreau şi pot să învăţ lucruri pe care nu am pretins niciodată că le stăpânesc, cum ar fi, de pildă, macroeconomia. Şi vă asigur că învăţ în fiecare zi.
Trei lucruri pe care vreau să le schimb în România?! Drumurile, cozile la ghişee şi mimica mohorâtă, încrâncenată a celor mai mulţi dintre concetăţenii mei, jefuiţi de un stat care lucrează împotriva lor şi îmbrobodiţi cu vorbe goale de politicianişti."
Citește pe Antena3.ro
