ASTĂZI E ZIUA TA... Cristian Hera

“Sunt fiu de învăţător. Amândoi părinţii mei au fost învăţători la ţară, în satul Băteşti, judeţul Prahova. Bunicul meu era un agricultor desăvârşit. Spun asta şi acum, după ce am trăit o viaţă întreagă în cercetarea ştiinţifică agricolă. Cu patru pogoane a reuşit să facă din cei patru copii ai dânsului oameni educaţi. În fiecare vacanţă, când eram elev, mergeam cu dânsul în câmp. De la el am învăţat tot. Sigur că noţiunile mele erau limitate atunci, dar părinţii mei fiind învăţători m-au stimulat în treaba asta. Asta m-a determinat să-mi desăvârşesc cunoştinţele. Motiv pentru care am urmat facultatea de Agricultură, mai exact Agrochimia. Din nefericire, în prezent, concurenţa la facultatea de Agronomie este aproape inexistentă. Îmi aduc aminte că atunci când am dat examen la Institutul Agronomic Nicolae Bălcescu din Bucureşti, şi se crease Secţia de Agrochimie şi Tehnologie, eram 18 concurenţi pe un loc. Acum, această secţie nu mai există, iar în cadrul facultăţii de Agronomie nu mai există competiţie. De multe ori, nici nu se completează cu candidaţi numărul de locuri alocate. În momentul de faţă, agricultura nu mai reprezintă o ramură aducătoare de venituri. Pământurile Ţării Româneşti sunt împărţite între cei patru milioane de proprietari de pământuri, de fermieri sau lucrători în agricultură. Iar agricultura care se face pe cea mai mare parte din suprafaţa arabilă a ţării în ziua de azi este o agricultură de subzistenţă.

Ca şi preşedinte al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, am reuşit să facem o reconstrucţie a activităţii de cercetare. Am putut să organizăm o serie de programe care să conducă la restaurarea şi menţinerea biodiversităţii, care este pe cale de dispariţie. Am reuşit să continuăm unele programe de cercetare din domeniul agro-fitotehniei, dar nu am reuşit să punem bazele legale ale organizării şi funcţionării Academiei şi ale reţelei de cercetare silvică. Satisfacţia majoră este că, în domeniul meu, am reuşit în perioada în care am fost preşedinte să organizez două congrese mondiale pentru îngrăşăminte şi patru simpozioane. Recent m-am întors de la Cairo, unde a avut loc cel de-al 14-lea simpozion internaţional pentru îngrăşăminte. Am reuşit, şi asta este o performanţă deosebită. Sper ca în anul 2010 cel de-al 15-lea astfel de simpozion să aibă loc în România. Un alt motiv de satisfacţie majoră este alegerea mea prin vot secret şi în unanimitate ca preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice din cadrul Academiei Române.

Să dea Domnul ca, în sfârşit, legea de organizare şi funcţionare a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice să poată fi realizată, finalizată, pentru ca în 2009 să putem începe adevărata reconstrucţie a cercetării ştiinţifice din agricultură.”