x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Calendar Astăzi e ziua ta... Mircea Maliţa!

Astăzi e ziua ta... Mircea Maliţa!

de Ramona Vintila    |    21 Feb 2009   •   00:00
Astăzi e ziua ta... Mircea Maliţa!

"Am deschis minţi spre viitor..."
"Nu sunt deloc încântat de cum arată omenirea la început de secol. Este un fel de prăbuşire diplomatică şi un fel de revenire la soluţiile de forţă dintr-un secol foarte sumbru", ne mărturisea reputatul academician. Mircea Maliţa a împlinit ieri 82 de ani. La mulţi ani!




Desen de Romeo Răileanu

"Recurg la povestea spaniolului care voia să participe la o luptă de tauri, dar nu avea bilet, pentru a vă spune ce fac.

A văzut că vine cineva cu săbiuţe, spune «toreador» şi intră în aplauze. Altul cu săgeţi strigă «picador» şi intră la fel. Omul nostru îşi face curaj, îşi umflă pieptul şi spune «observador». Cam asta fac. Observ lumea din galerie când pe scena ei se joacă piese, tragedii sau farse, rareori ceva epic, dar toate captivante. Într-unul dintre cele 4 licee în care am învăţat ca refugiat din Ardealul de Nord, am avut şansa să întâlnesc pe cel mai bun profesor de matematică din viaţa mea. Mi-am găsit la el vocaţia, consolidată de faptul că numele rezolvitorilor de probleme apăreau atunci în câteva reviste de matematică. Când am terminat liceul m-am înscris la Bucureşti la matematică şi la filosofie. Profesorii din nou formau o constelaţie ce revine rar pe boltă.  Fie că au fost cursuri de matematici aplicate, de teoria şi practica relaţiilor internaţionale, încurajam studenţii să-şi construiască o solidă bază de date şi experienţe pe care apoi s-o folosească critic şi cu regulile simple ale raţionamentului logic. Să se păzească de mituri. Să trudească constant, fără speranţa recompensei. Acum câteva decenii, cărţi ca Anul 2000, Aurul Cenuşiu sau Zidul şi iedera erau bine privite de cititori pentru «Deschiderea de orizont» într-o societate pusă pe «închidere». Dacă vedeam că ideile erau receptate eram mulţumit. Am lucrat în prospectivă şi am creat la Bucureşti un centru de cercetare, în acest fel minţile se deschideau spre viitor. Dar şi prezenţa instituţiilor internaţionale pe solul ţării şi reuniunile care aduceau personalităţi străine ţineau ferestrele deschise. În Războiul Rece, când armele rămâneau în silozuri, diplomaţia era activă. Am trăit crize, am participat la negocieri, soluţii inovative, am cunoscut oameni care nu numai trăiau istoria, dar o şi făceau. Le-am descris în Tablouri din războiul rece. În politica internaţională, ce se vede şi se aude nu coincide cu ceea ce se întâmplă. Reconstituirea lor cere aptitudini arheologice de combinarea a pieselor disparate. Am avut parte de erori, eşecuri şi iluzii moarte. În grădina mea am un cimitir cu pietre mici al proiectelor mele eşuate. Puţine cât au rezistat timpului au statuete pe un raft din camera de lucru. Dar, şi din acestea iau câte unul şi-l mut în grădină, când oamenii nu-l înţeleg şi îl desfiinţează. Îmi doresc s-o ţin tot aşa!

Să termin cartea «Zodia turbulenţei. Eseuri şi evocări» cu gândul la criză.

E dedicată tinerilor, dar eu când scriu mă gândesc la tinerii de toate vârstele."

×
Subiecte în articol: calendar