Este ziua 132 a anului
Au mai ramas 233 de zile
PROVERBUL ZILEI
|
"Datoria nu moare niciodata"
- mai curand sau mai tarziu trebuie platita. >"Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti |
|
|
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
|
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
|
|
CALENDAR GRECO-CATOLIC
|
|
SARBATOARE CRESTINA
|
Nascut intr-o familie de tarani evlaviosi din Oltenia, Sfantul Mucenic Ioan Valahul a crescut de mic in dragostea fata de cele sfinte. In 1659 a fost luat in robie de turci. A ajuns robul unui ostas turc desfranat, care intr-o zi l-a indemnat spre patimi necurate. Ioan a refuzat nerusinarea si paganul a incercat sa-l sileasca. Atunci, Ioan, intarit de ravna credintei in Hristos, l-a lovit pe turc, care a murit. Inlantuit si supus chinurilor timp de cateva luni, Ioan a fost dat rob vaduvei turcului. Refuzand lepadarea de Hristos, Ioan a fost intemnitat, torturat cumplit si, in cele din urma, spanzurat.
|
S-A INTAMPLAT AZI
|
In Romania
In lume |
NASCUTI LA 12 mai
|
|
MOMENT ISTORIC
|
La 12 mai 1945, Armata romana isi incheie dupa 260 de zile de lupta participarea alaturi de Natiunile Unite la obtinerea victoriei finale asupra Germaniei naziste. In cele noua luni, efectivele militare angajate in lupte s-au ridicat la aproape 540.000 de combatanti. Armata romana a strabatut in marsul ei peste 1.000 km, a traversat 17 masive muntoase si a fortat 12 cursuri mari de apa, eliberand 831 de localitati, dintre care 53 de orase. Ostasii romani au provocat inamicului pierderi care s-au cifrat la peste 100.000 de prizonieri si aproape 20.000 de morti gasiti pe teren. Pierderile Armatei romane s-au ridicat la circa 170 .000 de morti, raniti si disparuti. Faptele de arme ale trupelor romane au fost citate de Comandamentul roman prin numeroase ordine de zi, precum si de Comandamentul Suprem Sovietic. Peste 300.000 de soldati, subofiteri si ofiteri au fost decorati cu ordine si medalii de razboi.
|
Credinte populare, traditii, semne
|
Stalpul funerar este un butuc inalt din lemn, ridicat in ziua inmormantarii ca substitut al defunctului vizibil printre cei ramasi aici. Stalpul din lemn este inlocuit, in mare parte, de crucea crestina din lemn, piatra sau metal. Obiceiul de a pune la capataiul mortului un stalp sau o cruce de lemn pastreaza amintirea practicii preistorice de intemeiere a oricarui adapost prin batutul unui par sau al unui stalp pe locul de constructie. Sunt inca sate in sudul Transilvaniei unde la capataiul mortului se pune la inmormantarea barbatului, alteori la inmormantarea femeii, stalp de lemn, nu cruce. In multe asezari din Oltenia, langa stalpul funerar este asezata, la sase saptamani, crucea definitiva din lemn sau din piatra. Cimitirele romanesti pastreaza si alte elemente care atesta procesul indelungat de inlocuire a stalpului cu crucea crestina. De obicei, stalpii si, uneori, crucile de lemn au siluete umane, cu cap, ochi, gura. Identitatea mortului (sexul, varsta si, adesea, starea sociala si economica) este exprimata simbolic prin marimea stalpului, prin ornamentele pictate, sculptate, scrijelite si prin alte
simboluri funerare asezate la
mormant (brad, steag, sulita).
(Profesor Ion Ghinoiu)
|