Joi 13 martie 2008

Este a patra zi a Postului Paştilor, au mai rămas 44 de zile

Este ziua 73 a anului

Au mai rămas 293 de zile

Soarele

Răsare la 6:31

Apune la 18:19

Luna

Răsare la 9:14

Apune la 00:43

Primul pătrar (Luna în creştere) 14 martie

Lună plină 21 martie

Ultimul pătrar (Luna în descreştere) 30 martie

Lună nouă 6 aprilie

Sărbătoare creştină

Împăraţii Teodora şi Mihail s-au arătat plini de evlavie faţă de toate cele sfinte. Ei au chemat mo­nahii timpului, cercetând împreună cu ei cele ce trebuiau săvâr­şite pentru punerea din nou în cinste a sfintelor icoane. Au hotărât să fie aduse la Constantinopol moaştele Sfântului Mărturisitor Nichifor. Împreună cu preoţii, călugării şi mulţimea de popor, care au pornit către Biserica Sfân­tului Teodor, în care se găseau aşezate moaştele, a pornit însuşi marele Metodie. Au desfăcut mormântul, l-au dus şi l-au aşezat în Biserica Sfinţilor Apostoli, în ziua a 13-a lunii martie.

Calendar creştin-ortodox

Aducerea Moaştelor Sfântului Ierarh Nichifor, Patriarhul Constantinopolului

Calendar romano-catolic

Sfânta Teodora, muceniţă

Calendar greco-catolic

Aducerea moaştelor Sfântul Nichifor, arhiepiscop

S-a întâmplat azi

În România

1458 – Ştefan cel Mare reînnoieşte “tuturor braşovenilor şi tuturor negustorilor şi întregii Ţări a Bârsei” privilegiul pe care aceştia îl aveau de la Alexandru cel Bun; comerţul Moldovei cu Transilvania se dezvoltă;

1892 – Conferinţa extraordina­ră a Partidului Naţional Român, care definitivează textul Memorandumului redactat de patriotul transilvănean Iuliu Coroianu;

1910 – A apărut, la Bucureşti, săptămânalul social-politic şi lite­rar Facla (până în 1940, cu întreruperi), sub conducerea lui N. D. Cocea şi apoi a lui Ion Vinea;

1917 – A fost semnat Documentul de la Viena de cancelarul Bethmann-Hollweg şi ministrul de Externe austro-ungar Ottokar Czernin. El prevedea anexarea României la Austro-Ungaria în caz de victorie a puterilor centrale în primul război mondial.

În lume

1781 – Astronomul englez Sir William Herschel a descoperit planeta cunoscută ulterior sub denumirea de Uranus;

1925 – În Tennessee a fost interzisă predarea teoriei evoluţioniste în şcolile publice.

Născuţi la 13 martie

1881 – Tony Bulandra, actor (m. 1943);

1943 – Constantin Năstăsescu, matematician, membru corespondent al Academiei Române.

Calendar de post

10 L Sf. Mc. Condrat,

Ciprian, Dionisie şi cei împreună cu dânşii (Începutul Postului Mare. Zi aliturgică)

11 M Sf. Sofronie Patriarhul Ierusalimului; Sf. Mc. Trofim şi Talu (Zi aliturgică)

12 M Cuv. Teofan Mărtu­risitorul; Sf. Grigorie

Dialogul

13 J Aducerea Moaştelor Sf. Ierarh Nichifor

14 V Cuviosul Benedict; Sfântul Mucenic Alexandru preotul

15 S Sfinţii Mucenici

Agapie, Plisie şi Timolau şi cei împreună cu dânşii (Pomenirea morţilor – Sâmbăta Sfântului Teodor)

16 D Sfinţii Mucenici Sabin, Papa, Romano şi Anin

17 L Cuviosul Alexie, omul lui Dumnezeu; Sf. Mucenic Marin

18 M Sf. Chiril arhiepiscopul Ierusalimului

19 M Sfinţii Mucenici Hrisant, Daria şi Ilaria

20 J Cuvioşii Mucenici ucişi în Mănăstirea “Sfântul Sava cel Sfinţit”

21 V Cuviosul Iacob, episco­pul şi Mărturisitorul; Sf. Toma şi Serapion

22 S Sf. Sfinţit Mc. Vasile, preotul din Ancira (Pomenirea morţilor)

23 D Sf. Cuv. Mc. Nicon şi cei 199 de ucenici ai lui

Credinţe populare, tradiţii, semne

Petrecerea din noaptea Lăs­a­tu­lui de Sec este strict familială: cei mici îi vizitează pe cei mari, co­piii pe părinţi, finii pe naşi. Cei care vin să lase Lăsatul Secului cu cei dragi vin cu un plocon, sărută mâna şi cer iertare şi împăcare gazdei. În Transilvania şi Banat, petrecerea nocturnă purta la mijlocul secolului al XX-lea diferite nume: Alimori, La Zăpostit, Priveghi, Opaiţ, Hodăiţe. În forma sa arhaică, petrecerea din noaptea Lăsatului de Sec se organiza sub cerul liber, la lumina focului, de obicei pe un deal sau o ridicătură, şi prezenta mici variaţii calendaristice. Privegheatul de la Lăsatul Secului avea acelaşi fast cu Revelionul contemporan: “La Zăpostitul de Paşti sau la Lăsatul de Brânză se face foc în unul sau mai multe locuri, fiecare părtaş aducând partea sa de lemne, paie etc. Acest foc se numeşte priveghi. Acolo cântă, strigă, joacă şi urează sau chiuie poporul adunat”. Dacă cineva lipsea de la Priveghi, era întrebat a doua zi “din ce cauză n-a fost aseară la priveghi, că Dumnezeu ştie mai trăi-vom până la alt an”. Tot ce se face la Lăsatul Secului se desfăşoară sub semnul belşugului: se joacă mult, ca să crească cânepa, se mănâncă şi se bea din abundenţă pentru a suplini astfel severitatea postului şi altele. Dar gesturile şi cuvintele licenţioase ale mascaţilor, jocul şi consumul excesiv de mâncare şi băutură pot fi considerate supravieţuiri orgiastice specifice Anului nou celebrat primăvara. (Profesor Ion Ghinoiu)