Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ziua internaţională a Familiei, este ziua 136 a anului, au mai rămas 230 de zile
Ziua internaţională a Familiei, este ziua 136 a anului, au mai rămas 230 de zile
Soarele răsare la 5:48, apune la 20:36
Luna răsare la 16:13, apune la 3:24
Citește pe Antena3.ro
Lună plină 20 mai
Ultimul pătrar (Luna în descreştere) 28 mai
Lună nouă 3 iunie
Primul pătrar (Luna în creştere) 10 iunie
Taur (21 aprilie – 21 mai)
Proverbul zilei: “E ros ca ceafa boului de jug”
“Proverbele Românilor”, Iuliu A. Zanne/Ed. Scara
Sărbătoare creştină
Cuviosul Pahomie cel Mare a trăit în timpul lui Constantin cel Mare. S-a născut într-o familie de păgîni. Luat de părinţi în capiştea idolilor, a auzit pe cel care slujea acolo zicînd către părinţii săi: “Scoateţi de aici pe vrăjmaşul zeilor şi-l alungaţi!”. Cînd a crescut, s-a dus la Tebaida de sus, a fost botezat şi s-a făcut monah. A ridicat o mănăstire lîngă Tavenisis. Pahomie cel Mare prorocea despre cele ce aveau să se întîmple. Mai înainte de a se săvîrşi din viaţa aceasta, sfîntul a numărat mulţimea monahilor care veniseră către dînsul, o mie patru sute de bărbaţi. După moarte, trupul său a fost îngropat în mănăstirea de cuvios construită.
Calendar creştin-ortodox
Cuv. Pahomie cel Mare; Cuv. Ahile, episcopul Larisei
Calendar romano-catolic
Sf. Isidor Plugarul; Sf. Sofia, muceniţă
Calendar greco-catolic
Sf. Pahomie cel Mare; Sf. Ahile, arhiepiscopul Larisei
Click istoric
La 15 mai 1838 s-a născut pictorul Nicolae Grigorescu. Ca ucenic în atelierul pictorului ceh Anton Chladek, execută icoane pentru bisericile din Băicoi şi Mănăstirea Căldăruşani. La intervenţia lui Mihail Kogălniceanu, primeşte în anul 1861 o bursă pentru a studia la Paris. Intră la şcoala de Belle-Arte. În cadrul “Expoziţiei Universale” de la Paris (1867) participă cu şapte lucrări. În 1877 este convocat să însoţească armata română în calitate de “pictor de front”, realizînd la faţa locului în luptele de la Griviţa şi Rahova desene şi schiţe ce vor sta la baza unor compoziţii. Se stinge din viaţă în 1907, la Cîmpina.
S-a întîmplat azi
În România
1821 – La apropierea turcilor de Bucureşti, Tudor Vladimirescu, după lungi ezitări, ridică tabăra de la Cotroceni şi se îndreaptă prin Piteşti spre nord-vestul Olteniei, unde intenţiona să continue lupta în condiţii avantajoase, sprijinindu-se pe mănăstirile şi locurile întărite în acest scop, precum şi pe diferitele obstacole naturale din zonă. În cuvîntarea adresată ostaşilor, Tudor îşi anunţă hotărîrea de a-şi uni forţele cu eteriştii, cu scopul de a-i constrînge pe turci cu armele “să dea ţării drepturile şi privileghiile ce norodul le-a cerut prin mine de la Înalta Poartă”;
1928 – Legea privind organizarea învăţămîntului secundar (liceul teoretic de şapte clase, cu două cicluri; cursul inferior, trei ani, cursul superior, patru ani, reintroduce bacalaureatul, la care se adaugă un an preparator, în vederea studiilor universitare).
În lume
1918 – Departamentul de poştă american lansează primul serviciu aerian de mesagerie din lume;
1957 – În cadrul operaţiunii Grapple, Marea Britanie testează prima sa bombă cu hidrogen.
Născuţi la 15 mai
1937 – Madeleine Albright, fost secretar de stat al SUA;
1956 – Gino Iorgulescu, fost fotbalist.
Credinţe populare, tradiţii, semne
Casa românească de veche tradiţie avea intrarea pe latura unde se găseau ferestrele şi prispa. Apariţia celei de-a doua uşi pe latura opusă drumului, în general pe peretele dinspre miazănoapte, a fost o inovaţie tehnică cu rol strategic, bine definit: “Bunicul meu avea casă din bîrne cu două ieşiri. Cînd veneau turcii, fugeau pe uşa din spate. Casa a fost dărîmată înainte de primul război mondial”
(Neaţă L. 71 ani, satul Vişina, jud. Dîmboviţa, informaţie înregistrată în anul 1972); “Casa se construia departe de drum, la marginea siliştii. Geamurile erau mici şi se astupau seara ca să nu se vadă lumină” (Toader Ifrim Buricel, 70 ani, satul Frumuşelu, jud. Vaslui, informaţie înregistrată în anul 1975). O adaptare interesantă a locuinţei tradiţionale a fost adăugarea unei noi încăperi, numită tainiţă sau ascunzătoare. O astfel de casă era încă în picioare în anul 1974 în satul Dîlboiţa, jud. Mehedinţi, cînd am efectuat ancheta pentru Atlasul Etnografic. Între tindă şi camera curată era construită o mică încăpere, fără uşă şi fereastră. Intrarea în ascunzătoare se efectua, în caz de nevoie, prin podul casei. În tainiţă se păstrau, în vremuri tulburi, zestrea fetelor, hainele de sărbătoare, proviziile alimentare. În unele zone ale ţării, de pildă în Cîmpia Olteniei şi Munteniei, la planul obişnuit al locuinţei, tindă şi cameră de locuit, se adăuga o cămăruţă foarte bine camuflată. (Profesor Ion Ghinoiu)
