Joi 25 octombrie 2007

• Ziua Armatei Romăne

• Este ziua 298 a anului

• Au mai rămas 67 de zile

Soarele:

Răsare la 7:43

Apune la 18:16

Luna:

Răsare la 17:32

Apune la 6:33

Lună plină:

26 octombrie

Ultimul pătrar(Luna in descreştere):

1 noiembrie

Lună nouă:

9 noiembrie

Primul pătrar(Luna in creştere):

17 noiembrie

Sărbătoare creştină

Astăzi sunt celebraţi de Biserica Ortodoxă Sfinţii Mucenici Marcian şi Martirie. Aceştia au trăit in timpul domniei lui Constantin. La fel ca şi Arie, acest impărat poruncea ca toţi cei care aveau legătură cu creştinii sau il aveau in inimile lor pe Iisus să fie pedepsiţi. Sfăntul Mucenic Marcian şi Sfăntul Martirie au fost ucenicii patriarhului Pavel. Amăndoi erau notari, scriau invăţăturile, faptele patriarhului lor. După mutarea la cele veşnice a lui Pavel, ereticii au incercat să-i convertească la păgănism pe Marcian şi pe Martirie. Eforturile lor au fost insă zadarnice. Arienii i-au condamnat la moarte pentru statornicia lor in Hristos. Şi-au găsit sfărşitul prin lovitura de sabie.

Â
Calendar creştin-ortodox

Sf. Mucenici Marcian şi Martirie; Sf. Mucenic Valerian; Sf. Tavita

Calendar romano-catolic

Sf. Crisant şi Daria, soţi, mucenici

Calendar greco-catolic

Sf. Marcian şi Martiriu, notari, mucenici

Rugăciunea Sfăntului Ioanichie

Nădejdea mea este Tatăl, scăparea mea este Fiul, acoperămăntul meu este Sfăntul Duh, Treime Sfăntă, mărire ţie! Cuvine-se cu adevărat să te fericim pe tine, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi prea nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decăt Heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decăt Serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvăntul ai născut, pe tine cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu te mărim. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfăntului Duh, şi acum şi pururea şi in vecii vecilor. Doamne Iisuse Hristoase, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale şi ale preacuvioşilor Părinţilor noştri şi ale tuturor Sfinţilor Tăi, măntuieşte-mă pe mine păcătosul. Amin!

S-a intămplat azi

In Romănia

1745 - Aşezămăntul lui Constantin Mavrocordat privind inlesnirile acordate locuitorilor fugiţi peste hotare şi reveniţi, apoi, in Ţara Romănească;

1924 - Are loc, la Judecătoria I urban, procesul intentat de mai mulţi studenţi prefectului de poliţie din Iaşi, Constantin Manciu (liberal) şi subcomisarului Vasaiu, pentru insulte şi lovire. In timpul dezbaterilor se produce un viu incident intre partea civilă şi prefectul Manciu, fapt pentru care instanţa decide amănarea procesului pentru data de 1 decembrie. La ieşirea din judecătorie, prefectul este impuşcat mortal de Corneliu Zelea Codreanu. Arestat, C.Z. Codreanu este intemniţat la inchisoarea Galata din Iaşi, apoi transferat la Focşani, in vederea judecării procesului, care a avut loc insă la Turnu-Severin, unde inculpatul Codreanu este achitat de completul de judecată. Este primul asasinat politic, din seria celor săvărşite de elementele de extremă dreapta din Romănia.

In lume

1760 - George III a devenit regele Marii Britanii.

Născuţi la 25 octombrie

1881 - Pablo Picasso, pictor şi sculptor (m. 1973);

1895 - Levi Eshkol, prim-ministru al Israelului (m. 1969).

Click istoric

Astăzi se implinesc 63 de ani de la eliberarea intregului teritoriu al Romăniei, anexat de Ungaria in urma Dictatului de la Viena. Trupele romăne dedică acest eveniment regelui Mihai, care işi sărbătoreşte astăzi ziua de naştere. In această zi au fost eliberate de ostaşii Armatei a IV-a Romăne oraşele Carei şi Satu-Mare de sub dominaţia hortisto-fascistă. Astfel, s-a implinit un jurămănt care a insoţit permanent Armata Romănă. Jurămăntul a fost exprimat in versurile unui marş ostăşesc căntat in perioada 1930-1944: "Cănd am plecat, Ardealule, din tine,/ Noi am jurat c-aici vom reveni!/ N-am fost invinşi şi nu vom fi nici măine/ Cănd ceasul dezrobirii va sosi (...)".

Credinţe populare, tradiţii, semne

Ingheţarea răurilor pe timp de iarnă este una din insuşirile climatului temperat-continental de la latitudinea geografică a Romăniei. Acest fenomen meteorologic a fost şi este incă folosit eficient pentru unele transporturi locale. Trecerea răurilor peste podurile de gheaţă avea insă riscuri foarte mari; imprejurările in care oamenii se duceau pe copcă cu sanie cu tot erau foarte frecvente. Pe Dunărea nepoluată de substanţele chimice se prindea in iernile geroase, intre malurile fluviului, un veritabil pod de gheaţă. Pe un astfel de pod, construit cu iuţeală de natură, au trecut in Balcani, spre Turcia, oştile lui Mihai Viteazul. Nu a fost o inovaţie in tehnica transportului a viteazului domn. El a folosit o obişnuită şi străveche practică a carpato-dunărenilor care utilizau Dunărea, in lungul şi in latul său, ca o lesnicioasă cale de transport intr-un ţinut fără drumuri de pămănt sau de piatră. In istorie este interesant faptul că oştirile din zona mediteraneană au intreprins expediţii la nord de Dunăre numai pe timp de vară, evitănd iernile geroase pentru care erau necesare o adaptare prealabilă şi o tehnică specifică de luptă. Aşa aveau să procedeze: regele persan Darius I in războiul cu sciţii, Alexandru Macedon, impăratul Traian, impăraţii bizantini şi, de cele mai multe ori, sultanii Imperiului otoman. Una şi aceeaşi faţetă a naturii a fost obstacol pentru unii, condiţii prielnice pentru alţii.(Profesor Ion Ghinoiu)