x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Joi 27 decembrie 2007

0
Autor: Ramona Vintila 27 Dec 2007 - 00:00

  • Este ziua 361 a anului
  • Au mai rămas 4 zile

Soarele:

Răsare la 7:51

Apune la 16:42

Luna:

Răsare la 20:44

Apune la 10:25

Ultimul pătrar(Luna in descreştere):

31 decembrie

Lună nouă:

9 ianuarie

Primul pătrar(Luna in creştere):

17 ianuarie

Lună plină:

24 ianuarie


Sărbătoare creştină

Astăzi creştinii il prăznuiesc pe Sfăntul Arhidiacon Ştefan. Acesta a stat pe loc inalt şi a binevestit tuturor pe Domnul nostru Iisus Hristos, zicănd: "Bărbaţi fraţi, pentru ce s-au inmulţit răutăţile voastre şi s-a tulburat tot Ierusalimul? Fericit este omul care nu s-a indoit in Hristos. El este Cel ce a plecat cerurile şi S-a pogorăt pentru păcatele noastre şi S-a născut din Sfănta şi curata Fecioară, cea aleasă inainte de intemeierea lumii. El a luat neputinţele noastre şi a purtat slăbiciunile noastre. Pe orbi i-a luminat, pe leproşi i-a curăţit, pe demoni i-a izgonit". Cănd l-au auzit grăind aşa, l-au lovit cu pietre şi l-au omorăt. Iar sfăntul, inainte să-şi dea sufletul, se ruga pentru ei zicănd: "Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta!".

Calendar creştin-ortodox

Sf. Apostol Intăiul-Mucenic şi Arhidiacon Ştefan

Calendar romano-catolic

Sf. Ioan, apostol şi evanghelist

Calendar greco-catolic

A III-a zi de Crăciun; Sf. Ştefan, arhidiacon; Sf. Teodor Insemnatul, călugăr

S-a intămplat azi

In Romănia

1511 - Conflictul dintre Vlăduţ şi Craioveşti. Boierii Craioveşti sunt scoşi din sfatul domnesc. Ei trec Dunărea şi fac apel la Mehmed beg;

1806 - Constantin Ipsilanti revine la Bucureşti. El organizează o oaste destinată să-i permită realizarea planului său, de constituire a unui regat al Daciei format din Moldova, Ţara Romănească şi Serbia. Intrat in conflict cu autorităţile ruse, este silit să-şi abandoneze proiectul şi să se retragă in Rusia;

1816 - Are loc la Iaşi, din iniţiativa lui Gheorghe Asachi, prima reprezentaţie teatrală in limba romănă. O formaţiune romănească a prezentat piesa "Mirtil şi Hloe";

1827 - Adunarea Obştească a Ţării Romăneşti protestează, printr-o anaforà , impotriva hotărării luate de Poartă, printr-un firman emis in acelaşi an, de a restitui egumenilor greci administraţia mănăstirilor inchinate.

In lume

1978 - In Spania se instaurează democraţia, după 40 de ani de regim dictatorial;

1985 - Gherilele palestiniene au ucis 18 persoane in aeroporturile din Roma şi Viena.

Născuţi la 27 decembrie

1901 - Marlene Dietrich, actriţă şi căntăreaţă (m. 1992);

1948 - Gérard Depardieu, actor.

Click istoric

Astăzi se implinesc 110 ani de la naşterea lui Tudor Vianu. In 1915 devine student la Facultatea de filozofie şi drept din Bucureşti. Obţine titlul de doctor in filozofie cu teza "Judecata valorilor in poetica lui Schiller". Creaţia lui a acoperit exact patru decenii: de la apariţia in 1924, in germană, a volumului de debut, totodată şi primul său studiu de estetică, valorificare a tezei sale de doctorat (Problema valorizării in poetica lui Schiller) şi pănă la volumul apărut postum, "Arghezi, poet al omului", purtănd subtitlul "Căntare Omului" (explorănd un domeniu al literaturii comparate), ultimul său studiu antum, intrat la tipar chiar in ziua dispariţiei autorului şi apărut după puţin timp, la inceputul verii anului 1964. Unele dintre cele mai importante opere ale creaţiei sale sunt: "Dualismul artei", "Poezia lui Eminescu", "Arta şi frumosul", "Idealul clasic al omului", "Estetica", 2 volume, "Filozofie şi poezie", "Introducere in teoria valorilor", "Istoria literaturii romăne moderne" - in colaborare cu Şerban Cioculescu şi Vladimir Streinu, "Dicţionar de maxime comentat" etc. Tudor Vianu a fost profesor titular de estetică, Director al Teatrului Naţional, ambasador la Belgrad, iar din 1955 a fost membru titular al Academiei Romăne. S-a stins din viaţă in 1964.

Credinţe populare, tradiţii, semne

Boadnicu este un obicei atestat la meglenoromăni, sinonim Butucului de Crăciun, trup neinsufleţit al zeului Crăciun, care moare prin tăierea unui copac din pădure şi renaşte printr-un rit funerar de incinerare la sărbătorile solstiţiului de iarnă. In Ajunul Crăciunului, bărbatul tăia un copac şi il aducea in casă. Seara, capul familiei cu Boadnicu in braţe, femeia cu o tipsie incărcată cu măncare de post şi diferite fructe şi copiii ieşeau in curte, la strejuru. După ce se punea pe tipsia sprijinită pe strejeru o turtă in aluatul căreia se introdusese o monedă de argint, bărbatul mulţumea Boadnicului: "Dumnezeule, Dumnezeule, vin să cinăm cu belşug, cu noroc, cu sănătate şi cu tot ce ai dat".

Membrii familiei reveneau in casă, puneau Boadnicu pe vatră şi il ardeau, zi de zi, puţin căte puţin, pănă la Bobotează. Se aşezau la masă, măncau căte un căţel de usturoi ca să fie sănătoşi de-a lungul anului şi tăiau turta sacră in mai multe bucăţi: una pentru Boadnicu, una pentru vite şi căte una pentru fiecare persoană din casă. Se credea că cine găseşte moneda de argint va fi norocos in noul an. Dimineaţa, cănd membrii familiei se intorceau de la biserică, păşeau peste un fier ca să fie sănătoşi peste an şi intrau in casă cu căte o cracă sau o aşchie in mănă, o puneau pe foc şi invocau divinitatea: "Domnul să dea noroc!".

  • Profesor Ion Ghinoiu
Citeşte mai multe despre:   calendar

Serviciul de email marketing furnizat de