Joi 29 aprilie 2008

Este ziua 150 a anului, au mai rămas 216 zile

Este ziua 150 a anului, au mai rămas 216 zile

Soarele răsare la 5:36, apune la 20:51

Luna răsare la 2:11, apune la 14:24

Lună nouă 3 iunie

Primul pătrar (Luna în creştere) 10 iunie

Lună plină 18 iunie

Ultimul pătrar (Luna în descreştere) 26 iunie

Gemeni (22 mai – 21 iunie)

Proverbul zilei: “Hangiu şi om de treabă”

“Proverbele Românilor”, Iuliu A. Zanne/Ed. Scara

Sărbătoare creştină

Astăzi este prăznuită Sfînta Muceniţă Teodosia, fecioara din Tir (Fenicia). În al cincilea an de prigoană a creştinilor, în 308, Sfînta a împlinit 18 ani. A plecat în Cezareea şi s-a predat conducătorilor cetăţii pentru a fi pedepsită din cauza credinţei sale. Guvernatorul Urban a fost cel care i-a decis soarta. Acesta i-a poruncit să aducă jertfă idolilor. Teodosia nu a acceptat, iar calvarul a început. A îndurat cu stoicism toate chinurile la care a fost supusă. Urban a sfătuit-o să treacă la păgînism, însă ea, privindu-l în ochi, i-a spus: “O, omule! Pentru ce te amăgeşti?! Nu ştii că m-am învrednicit a fi părtaşă muceniciei Dumnezeului meu?”. De aceea a fost ucisă.

Calendar creştin-ortodox

Sf. Muceniţă Teodosia fecioara; Sf. Mucenici Olivian şi Alexandru

Calendar romano-catolic

Sf. Maxim, episcop

Calendar greco-catolic

Sf. Teodosia, muceniţă

Click istoric

Ionel Fernic, compozitor de romanţe şi de tangouri, s-a născut la 29 mai 1901 la Tîrgovişte. A compus peste 400 de melodii, însă doar două au fost compuse din suflet: “Îţi mai aduci aminte, doamnă” şi “Nunuţa”, aşa cum mărturisea compozitorul. Prima, pe versurile lui Cincinat Pavelescu, a fost un succes internaţional. A doua a fost inspirată de femeia de care se îndrăgostise: Nunuţa Mortun. Prin 1934, iubirea se stinge, pasiunea pentru zbor îi ia locul Nunuţei. Muzicianul a învăţat să piloteze avioane şi să sară cu paraşuta. La 23 iulie 1938, Ionel Fernic a murit într-un accident aviatic, ca simplu pasager al unui avion al Liniilor Aeriene Poloneze.

S-a întîmplat azi

În România

1893 – Legea clerului mirean, care prevede salarizarea clerului, întreţinerea bisericilor, fixarea parohiilor, numirea şi pregătirea clerului mirean, controlul administrativ şi disciplinar în biserică;

1912 – Congresul de la Alba-Iulia, prezidat de Gh. Pop de Băseşti, la care participă peste 20.000 de reprezentanţi ai populaţiei româneşti din întreaga Transilvanie. Se adoptă o rezoluţie de protest împotriva proiectului de înfiinţare a episcopiei greco-catolice maghiare, care face din biserică un instrument politic de deznaţionalizare;

1924 – Inaugurarea, la Bucureşti, a Institutului Francez de Înalte Studii, cu scopul de a face cunoscută cultura franceză în România.

În lume

1453 – Căderea Constantinopolului. Turcii conduşi de sultanul Mehmed al II-lea “Cuceritorul” reuşesc să străpungă apărarea bizantină şi să pătrundă în Constantinopol (după un asediu început la 6 aprilie); ultimul împărat bizantin, Constantin al XII-lea Dragases (1449-1453), cade în luptă, iar oraşul, numit de turci Istanbul, este devastat.

Născuţi la 29 mai

1910 – Ioan Zugrăvescu, chimist, membru corespondent al Academiei Române (m. 1989);

1959 – Adrian Paul, actor.

Credinţe populare, tradiţii, semne

În raport cu punctele cardinale, lumea de dincolo se găseşte spre Soare-apune. Cei vii privesc şi adoră răsăritul, cei morţi apusul. După scalda rituală şi gătitul mortului, acesta este orientat cu picioarele înainte, pe direcţia în care trebuie să meargă: est-vest. Drumul descendent al omului neolitic, spre pîntecele matern al Zeiţei Glie, a devenit la indo-europeni şi creştini un drum ascensional, spre împărăţia cerului, în al şaptelea sau al nouălea cer, unde îşi are reşedinţa Dumnezeul Tată. În raport cu ţara de Jos, Pămîntul, împărăţia morţilor este în ţara de Sus: “... Că el astăzi pleacă/ De la el de-acasă/... / Din ţara de Jos/ Trece în ha de Sus” (“Zorile din casă”, Ursăteşti, judeţul Gorj). Lumea de acolo, neîmpărţită în Rai şi Iad, este un tărîm liniştit, mirific, cu multe flori. Acolo, sufletele sînt  grupate ca în ţara de Jos: pe familii şi neamuri, pe sate şi părţi de sate. Sarcina noului venit de a găsi adresele pentru transmiterea mesajelor de la cei vii este astfel mult uşurată. Principalul neajuns al lumii de dincolo este de natură etică. Lumea este fără dor şi fără compasiune, stări sufleteşti lăsate povară rudelor de aici. Condiţia pusă la ruga pribeagului, de a fi primit în lumea morţilor, este uitarea cu desăvîrşire a existenţei pămîntene, a celor dragi. Nefericiţi sînt acolo numai tinerii necăsătoriţi, călugării, termen ofensator adresat pe pămînt burlacilor, celor care îşi încheie viaţa fără să-şi întemeieze o familie. (Profesor Ion Ghinoiu)