Luni 16 iunie 2008

Este ziua 168 a anului - Au mai rămas 198 zile

Ziua Mondială a Limbii Romani

Este ziua 168 a anului

Au mai rămas 198 zile

Soarele:

Răsare la 5:30

Apune la 21:02

Luna:

Răsare la 19:28

Apune la 3:19

Lună plină:

18 iunie

Ultimul pătrar (Luna în descreştere):

26 iunie

Lună nouă:

3 iulie

Primul pătrar (Luna în creştere):

10 iulie

Sărbătoare creştină

Astăzi este prăznuit Sfîntul Tihon, Episcopul Amatundei. S-a născut într-o familie creştină. Datorită comportamentului său căruia nu i se putea reproşa ceva, a fost hirotonit diacon. După o perioadă de timp, a fost instalat Episcop al Amatundei. Personalitatea sa a marcat pe mulţi oameni care au rătăcit în credinţa lor, ajungînd păgîni. Tihon a reuşit să îi întoarcă la creştinism. A mers într-atît în misiunea sa de a creştina, încît a dărîmat capişti idoleşti şi a construit biserici pe locul lor. Chiar din timpul vieţii sale a înfăptuit multe minuni care au continuat şi după moartea sa.

Calendar creştin-ortodox

Sfînta Treime; Sfîntul Ierarh Tihon al Amatundei; Sf. Sfinţit Mucenic Marcu

Calendar romano-catolic

Sf. Francisc Regis, proroc; Sf. Benone, episcop

Calendar greco-catolic

Lunea Rusaliilor, serbarea Sfintei Treimi; Sf. Tihon, episcope

Proverbul zilei:

“Parcă-s dopuri de plută”

“Proverbele Românilor”, Iuliu A. Zanne/Ed. Scara

S-a întîmplat azi

În România

1599 – Un nou tratat între Ţara Românească şi Transilvania; Mihai Viteazul acceptă suzeranitatea lui Andrei Báthori, iar acesta recunoaşte domnia ereditară în familia lui Mihai Viteazul;

1916 – În oraşele mari ale ţării, grevă generală de protest faţă de represiunea de la Galaţi, unde au fost ucişi nouă muncitori participanţi la o demonstraţie antirăzboinică;

1964 – Decret al Consiliului de Stat prin care sînt graţiaţi de restul pedepsei ce o mai au de executat 3.467 de condamnaţi, dintre care 2.500 de deţinuţi politici acuzaţi de a fi săvîrşit infracţiuni “contra securităţii statului, iar restul de 967 de condamnaţi de a fi comis infracţiuni de drept comun”.

În lume

1955 – Papa Pius al XII-lea îl excomunică pe Juan Perón;

1976 – În Soweto, Africa de Sud, are loc un marş nonviolent la care participă 15.000 de studenţi. Manifestarea se transformă în revoltă cînd Poliţia deschide focul spre mulţime, ucigînd 566 de persoane;

1977 – Leonid Brejnev devine preşedinte al URSS.

Născuţi la 16 iunie

1946 – Cornel Penu, fost handbalist;

1947 – Ştefan Agopian, prozator, publicist;

1951 – Angela Filipescu, actriţă.

Click istoric

Se împlinesc astăzi 118 ani de la naşterea filozofului român Nae Ionescu. Îşi va desăvîrşi studiile în Germania şi Viena, unde îl va prinde primul război mondial. Revenit în ţară, este pentru scurtă vreme profesor, apoi director la Liceul Militar Mănăstirea Dealu. Apoi este numit asistent la catedra de Logică şi Teoria Cunoştinţei a profesorului C. Rădulescu-Motru. Printre elevii săi s-au numărat Mircea Eliade, Constantin Noica, Emil Cioran, Mircea Vulcănescu. A condus revista teologică Predania şi a fost directorul ziarului Cuvîntul. A fost întemniţat la Miercurea-Ciuc împreună cu alţi discipoli ai săi, din cauza vederilor politice de dreapta. Moare în 1940.

Credinţe populare, tradiţii, semne

Jocul căluşarilor este un colind de mare spectacol, în care Căluşul şi anturajul său, ceata căluşarilor, redau prin dans gesturi, acte rituale, strigături, victoria repurtată în lupta lor cu Ielele sau Rusaliile. Ei povestesc prin dans lupta crîncenă a unei oşti înarmate cu ciomege împotriva Ielelor sau Rusaliilor, un adversar invizibil sau văzut numai de aceştia. În timpul jocului se trece gradat de la atmosfera paşnică dinaintea luptei, redată de mersul la pas al cailor, numită “Plimbarea”, la tropăitul şi galopul vijelios cînd, la unele cete din Dolj, apar victime în rîndul căluşarilor, secvenţă rituală numită sugestiv “Doborîrea din Căluş”. Ciocnitul beţelor, zăngănit al armelor de luptă, zgomotul produs de bătutul pămîntului cu picioarele, de clopoţei, zurgălăi şi pinteni au menirea de a înfricoşa adversarele. Comenzile date de vătaf şi strigăturile de joc erau: “Hai la Căluş, hăi; / Hăi, hăi!” (Gînciova, jud. Dolj), “Hei la şa! / Hei la şa!” (Pîrvu-Roşu, jud. Argeş); pornirea la atac “Haida, pe ea, / Pe ea şi iar aşa!” (Slăveşti, jud. Vîlcea), “Hăp, zi-i, jalda, / Jalda pe ea!” (Cîrligei, jud. Gorj); urmărirea şi pedepsirea inamicului “Uite-o icea, / Hai pe ea, pe ea” (Gînciova, jud. Dolj), “Îi hîp, i-auzi, i-auzi, ia-o, ia-o!” (Mischii, jud. Dolj), “Iară aşa, şa, / Dăi, dăi!” (Orleşti, jud. Vîlcea); încurajarea oştii cabaline “Hălăi-şa, / Hăp, hăp, / Dii, măi, dii!” (Neajlovu, jud. Giurgiu).

Profesor Ion Ghinoiu