Luni 3 martie 2008

Ziua mondială a scriitorilor, este ziua 63 a anului, au mai rămas 303 zile

 
Ziua mondială a scriitorilor, este ziua 63 a anului, au mai rămas 303 zile

Soarele răsare la 6:49, apune la 18:06

Luna răsare la 4:37, apune la 13:11

Lună nouă 7 martie

Primul pătrar (Luna în creştere) 14 martie

Lună plină 21 martie

Ultimul pătrar (Luna în descreştere) 30 martie

Peşti (19 feb. – 20 mar.)

Proverbul zilei:

“Bună ziua, căciulă, că stăpânul n-are gură”

“Proverbele Românilor”, Iuliu A. Zanne/Ed. Scara

Sărbătoare creştină

Fraţii după sânge Eutropiu şi Cleonic erau camarazi cu Vasilisc, nepotul Marelui Mucenic Teodor Tiron. După moartea martirică a Sfântului Teodor, ei au ajuns în închisoare, unde, prin predicile lor, au întors mulţi prizonieri păgâni la credinţa creştină. Supuşi la grele chinuri, mucenicii rămâneau sănătoşi. Atunci, ighemonul Asclepiodot a încercat să-l determine pe Sfântul Cleonic să se închine idolilor, dar el a dărâmat statuia Artemidei. Sfinţii Eutropiu şi Cleonic au fost crucificaţi, dar Vasilisc a fost lăsat în închisoare. După un timp i s-a tăiat capul şi i-au aruncat corpul în râu, dar creştinii au găsit moaştele şi le-au îngropat.

Calendar creştin-ortodox

Sfinţii Mucenici Eutropie,

Calinic şi Vasilisc

Calendar romano-catolic

Sf. Cunegunda; Sf. Marin,

ostaş, mucenic

Calendar greco-catolic

Sfinţii mucenici Eutropie,

Cleonic şi Vasilisc

Click istoric

La 3 martie 1855 începeau lucrările Conferinţei internaţionale de la Viena – cu participarea Imperiului Otoman, Marii Britanii, Franţei, Austriei şi Rusiei – privind problemele regimului politic al Moldovei şi Ţării Româneşti. Reprezentantul Franţei se pronunţă pentru Unirea Principatelor, în frunte cu un prinţ străin sau autohton ereditar, cel al Rusiei, pentru consultarea populaţiei româneşti asupra organizării viitoare a Principatelor Române, în timp ce reprezentanţii Austriei şi Imperiului Otoman se declară hotărât împotriva unirii Moldovei cu Ţara Românească. Divergenţele dintre participanţi determină eşecul Conferinţei.

S-a întâmplat azi

În România

1821 – Proclamaţia lui Alexandru Ipsilanti, conducătorul Eteriei, către locuitorii Ţării Româneşti, în care se dau asigurări că ordinea nu va fi tulburată, şi-i cheamă pe români să se înroleze în oastea comandată de el şi să sprijine lupta de emancipare a grecilor de sub dominaţia Porţii;

1857 – Se constituie la Bucureşti “Comitetul Central

al Unirii”, organ de conducere al partidei naţionale muntene, care îşi fixează un program asemănător cu acela al unioniştilor din Moldova;

1907 – Răscoalele ţărăneşti din 1907: A avut loc prima mare ciocnire dintre răsculaţi şi armată, la Paşcani. Ţăranii arestaţi au fost eliberaţi de muncitorii ceferişti de la depoul local;

1910 – Legea privind adoptarea căratului metric (egal cu 0,2 g) pentru comerţul de diamante, pietre fine şi pietre preţioase.

În lume

1703 – Moare Robert Hooke, astronom şi fizician; a formulat legea de proporţionalitate între deformaţiile elastice ale unui corp şi tensiunile la care este supus – “Legea lui Hooke” (n. 1635).

Născuţi la 3 martie

1871 – Constantin Argetoianu, om politic, diplomat (m. 1939);

1930 – Ion Iliescu, politician.

Credinţe populare, tradiţii, semne

Legendele Dochiei introduc cititorul în atmosfera vechiului sat românesc. Nelipsitele tensiuni dintre soacră şi noră sunt ingenios valorificate, pentru a reda opoziţia dintre Anul Vechi care moare (Baba Dochia) şi Anul Nou care se naşte (pruncul Dochia), dintre iarnă şi vară. Baba Dochia, personificare a Anului Vechi, vrea

să-şi urce oile la păşunea montană la sfârşitul lunii februarie şi începutul lunii martie. Ca să se convingă că a venit vara, îşi trimite nora în pădure să-i aducă fragi copţi. Ajutată de Dumnezeu, travestit în moş, tânăra nevastă găseşte fragi copţi, pe care îi aduce soacrei într-o ulcică. Văzând fragii copţi, simbol al verii, Dochia începe pregătirea turmei de oi sau de capre pentru a urca la păşunile montane. Îşi pune nouă cojoace în spate, în variantele moldoveneşti şi bucovinene douăsprezece, număr egal cu lunile anului, şi porneşte urcuşul muntelui însoţită, adesea, de fiul său, Dragobete. Începe însă o ploaie mocănească, ce nu a stat nouă zile şi nouă nopţi. Îngreunându-i-se cojoacele în spate, scoate câte unul pe zi, până rămâne în ie sau în cămaşă. În ziua a noua sau a douăsprezecea moare împreună cu turma, din cauza unui ger năprasnic. Trupurile lor transformate în stană de piatră apar astăzi ca nume topice în Ceahlău, Vama Buzăului, Caraiman, Semenic şi în alte zone carpatice. Moartea Babei Dochia la 9 martie era urmată de naşterea pruncului Dochia. (Profesor Ion Ghinoiu)