Marţi 2 octombrie 2007

• Ziua Internaţională a non-violenţei

• Este ziua 275 a anului

• Au mai rămas 90 de zile

Soarele:

Răsare la 7:14

Apune la 18:55

Luna:

Răsare la 22:31

Apune la 14:23

Ultimul pătrar(Luna in descreştere):

3 octombrie

Lună nouă:

11 octombrie

Primul pătrar(Luna in creştere):

19 octombrie

Lună plină:

26 octombrie

Sărbătoare creştină

Sfăntul Ciprian a trăit in timpul impăratului Diocleţian. Incă din perioada adolescenţei şi-a exprimat dorinţa de a vedea Atena, Caldeea, Egiptul, India cu scopul de a se desăvărşi in arta cititului in stele şi a magiei. Ciprian işi dobăndise faima de mare vrăjitor, dar şi creştinii se temeau de el. Trecerea sa la credinţa cea dreaptă are legătură cu Sfănta Muceniţă Justina. Un tănăr se indrăgostise de Justina şi, pentru că nu reuşea să i se facă plăcut, a apelat la Ciprian. Acesta nu a reuşit să-i schimbe hotărărea fetei. Pentru acest lucru, Sfăntul Ciprian s-a creştinat. Diocleţian, aflănd de această trădare, a poruncit să fie decapitat şi Sfăntul Ciprian şi Sfănta Muceniţă Justina.

Calendar creştin-ortodox

Sf. Sfinţit Mucenic Ciprian; Sf. Muceniţă Justina; Cuv. Teofil

Calendar romano-catolic

Sf. Ingeri Păzitori

Calendar greco-catolic

Sf. Ciprian, episcop; Sf. Iustina, muceniţă

Psalmul 111 scris pe vremea lui Neemia

Fericit bărbatul care se teme de Domnul. Puternică va fi pe pămănt seminţia Lui. Neamul drepţilor se va binecuvănta. Slavă şi bogăţie in casa lui şi dreptatea lui rămăne in veacul veacului. Răsărit-a in intuneric lumină drepţilor, Cel milostiv, indurat şi drept. Bun este bărbatul care se indură şi imprumută. Gata este inima lui a nădăjdui in Domnul. Intărită este inima lui, nu se va teme, pănă ce va ajunge să dispreţuiască pe vrăjmaşii săi. Risipit-a, dat-a săracilor. Dreptatea lui rămăne in veacul veacului. Puterea lui se va inălţa intru slavă. Păcătosul va vedea şi se va mănia, va scrăşni din dinţi şi se va topi. Pofta păcătoşilor va pieri. Amin!

Proverbul zilei:"Ce e intăi nu e pe urmă"

"Proverbele Romănilor", Iuliu A. Zanne/Ed. Scara

Â

Â
Â

S-a intămplat azi

In Romănia

1858 - Şcoala regimentară provizorică din Iaşi se transformă in Şcoala militară, cu o durată a studiilor de trei ani pentru ofiţerii de infanterie şi cavalerie şi de patru ani pentru ofiţerii de artilerie şi de stat major. Indrumătorul şcolii pe probleme de conducere, invăţămănt şi administraţie, colonelul Pavel Scheletti; director, căpitanul Gheorghe Adrian;

1944 - In urma unei inţelegeri intre reprezentanţii PCR şi PSD, Proiectul de Platformă se adoptă ca program al Frontului Unic Muncitoresc;

1952 - Alexandru Drăghici este avansat la gradul de general-locotenent, drept răsplată pentru modul cum a acţionat in anihilarea politică a "deviaţioniştilor" din partid: Ana Pauker, Vasile Luca şi Teohari Georgescu. De fapt, in lupta de inlăturare a celor trei,

l. Drăghici a fost sprijinit de generalii de securitate: Gheorghe Pintilie şi Alexandru Nicolski, precum şi de Ion Vinţe, Alexandru Demeter ş.a.

In lume

1941 - Al Doilea Război Mondial: In Operaţiunea Taifun, Germania incepe ofensiva asupra Moscovei; inceputul Bătăliei de la Moscova.

Născuţi la 2 octombrie

1951 - Romina Power, căntăreaţă;

1951 - Sting, artist.

Click istoric

Dacă ar fi trăit, marele artist Dan Spătaru ar fi implinit astăzi 68 de ani. S-a născut in judeţul Constanţa. A fost o personalitate a lumii muzicale romăneşti, a rezistat timpului, ne-a invăţat să-i acceptăm slăbiciunile şi a reuşit să-şi lase amprenta timbrului vocal in amintirea fiecăruia dintre noi. "Cel mai mare dintre noi, artiştii", a spus căndva Alexandru Arşinel despre cel dispărut. "Arta lui nu va fi niciodată egalată. Vor trece anii ca norii lungi pe şesuri şi cine ştie dacă se va mai naşte minunea lui...". A trecut in nefiinţă la 8 septembrie 2004 lăsănd in urma sa aproape 40 de ani in care a fost unul dintre idolii celor indrăgostiţi de muzica uşoară romănească.

Credinţe populare, tradiţii, semne

In anul 1840, domnul Ţării Romăneşti hotărăşte ca pe principalele drumuri de poştă să se introducă pentru transportul călătorilor trăsuri braşovene. Intr-un astfel de mijloc de transport acoperit cu coviltir incăpeau şase persoane.

O frumoasă descriere a unei călătorii intre Bucureşti şi Iaşi, aşa cum se desfăşura aceasta inainte de anul 1848, ne-a fost lăsată de scriitorul, economistul şi omul politic romăn Ion Ghica: "După mai multe vizite pe la vornicie, la postelnicie, la agie, la casa poştei, alergături care

au dăinuit vreo zece zile, intr-o vineri, in sfărşit, pe la orele trei după amiază, trosc, plosc, intră in curte opt cai cu doi surugii, precedaţi de un ceauş călare.

Căt te ştergi la ochi, inşirase caii, căte doi-doi la trăsură, un fel de brişcă uşoară, s-o duci cu un cal; intr-o clipă eram la capul Podului Tărgului de afară, Bariera Moşilor de astăzi; chiuiau şi plesneau surugii pe uliţele Bucureştiului de ridicau lumea in picioare, bărbaţi şi femei alergau la uşi şi la ferestre să vadă cine trece...".

Verva surugiilor romăni a atras atenţia unui călător francez, care, călătorind prin Ţara Romănească şi Lodova la inceputul secolului al XIX-lea, scria că, deşi a străbătut in viaţa sa peste 40.000 leghe cu poşta, conducători surugii ca moldo-vlahii nu a intălnit in nici o parte a lumii.(Profesor Ion Ghinoiu)