Miercuri 14 mai 2008

Este ziua 135 a anului, au mai rămas 231 de zile

Este ziua 135 a anului, au mai rămas 231 de zile

Soarele răsare la 5:49, apune la 20:35

Luna răsare la 15:08, apune la 3:06

Lună plină 20 mai

Ultimul pătrar (Luna în descreştere) 28 mai

Lună nouă 3 iunie

Primul pătrar (Luna în creştere)10 iunie

Taur (21 aprilie – 21 mai)

Proverbul zilei: “A dat Dumnezeu şi boli, dar a dat şi leacuri”

“Proverbele Românilor”, Iuliu A. Zanne/Ed. Scara

Sărbătoare creştină

Sfîntul Mucenic Isidor din Hios, prăznuit astăzi de creştinii ortodocşi şi cei  greco-catolici, a trăit în zilele împăratului Decius, fiind originar din Cetatea

Alexandriei. Înscris în oastea împărăţiei, Sfîntul Isidor se află cu partea lui de oaste în Alexandria. Isidor era creştin, dar fără a mărturisi pe faţă credinţa sa, de frica prigonirilor. Un sutaş,cu numele Iuliu, păgîn, l-a dat în vileag pe Isidor conducătorului Numerian că este creştin.Îndată, Sfîntul a fost chemat la judecată. El a mărturisit, pe faţă şi cu îndrăzneală, pe Hristos, iar Numerian a poruncit să i se taie capul.

Calendar creştin-ortodox

Sf. Mucenic Isidor din Hios; Sfîntul Sfinţit Mucenic Terapont (Dezlegare la peşte)

Calendar romano-catolic

Sfîntul Matia, apostol

Calendar greco-catolic

Sfîntul Izidor din Chios, mucenic

Click istoric

La 14 mai 1981 a avut loc, în Uniunea Sovietică, lansarea navei cosmice “Soiuz-40”, cu echipaj comun româno-sovietic (lt. major Dumitru Prunariu, cosmonaut-cercetător, şi col. Leonid Ivanovici Popov, pilot-cosmonaut, comandantul navei). Echipajul navei revine pe Pămînt la 22 mai la bordul navei “Soiuz-40”. Pentru îndeplinirea cu succes a zborului cosmic, la bordul complexului orbital “Saliut 6” – “Soiuz T-4” celor doi cosmonauţi li se decernează titlul de onoare suprem de “Erou al Republicii Socialiste România”, iar prin Decret al Prezidiului Sovietului Suprem al URSS, titlul de “Erou al Uniunii Sovietice”, Ordinul “Lenin” şi Medalia “Steaua de Aur”.

S-a întîmplat azi

În România

1595 – Marele vizir Ferhad-paşa anulează statutul de autonomie al Ţării Româneşti şi Moldovei, declarîndu-le vilaiete, adică provincii otomane;

1954 – România a ratificat Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949, cu privire la protecţia victimelor de război;

1968 – Vizita în România a preşedintelui Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle (prima vizită a unui şef de stat francez în România).

În lume

1643 – În vîrstă de aproape cinci ani, Ludovic al XIV-lea devine rege al Franţei după moartea tatălui său, Ludovic al XIII-lea.

1796 – Medicul Edward Jenner a descoperit primul vaccin, cel contra variolei;

1939 – Lina Medina devine cea mai tînără mamă, la vîrsta de cinci ani, confirmată de istoria medicinei;

1948 – Evreii din Palestina şi-au declarat independenţa formînd statul Israel;

1998 – A murit celebrul actor şi cîntăreţ american Frank Sinatra (Francis Albert) (a primit Premiul Oscar pentru rolul din filmul “From here to Eternity”) (n. 1915).

Născuţi la 14 mai

1870 – Ernest Juvara, chirurg, profesor universitar (m. 1933);

1971 – Sofia Coppola, scenaristă, regizoare.

Credinţe populare, tradiţii, semne

Sufletul este esenţa vitală nemuritoare, invizibilă şi intangibilă, protejată de adăposturile din preexistenţă (pîntecele matern, casa copilului sau placenta), din existenţă (trup, casă, sat, lumea de aici) şi din postexistenţă (sicriu, mormînt, cimitir, lumea de dincolo). Infinit de mari şi infinit de mici, adăposturile sufletului se înghit unele pe altele precum în zicala românească “Peştele cel mare înghite peştele cel mic”. Sufletul se găseşte pretutindeni, în tot şi în toate, motiv pentru care lasă senzaţia că acesta nici nu există. El este pădurea care nu poate fi văzută din cauza copacilor. Un adăpost al sufletului închide alt adăpost. Totul este legat de tot. Ca planetă, Pămîntul are infinite adăposturi subordonate, unul din ele este trupul uman, şi adăposturi supraordonate în ierarhia galactică (sistem solar, galaxie, roiuri şi superroiuri de galaxii). Sufletul devine vulnerabil cînd adăpostul său este expus distrugerii şi, ca urmare, trebuie părăsit. Dar, cum sufletul nu intră şi iese pe aceeaşi gură la marile treceri din preexistenţă în existenţă (naşterea), din existenţă în postexistenţă (moartea), adăposturile fără ieşire (oul) sau cu o singură ieşire (oala de lut) sînt sparte (jertfite violent): spartul oului la Paşte pentru eliberarea Domnului, spartul oalei la înmormîntare pentru eliberarea omului. În graiul popular, verbul a sparge are, în anumite contexte, sensul de a muri. (Profesor Ion Ghinoiu)