Sâmbătă 23 februarie 2008

Dragobetele (mâine)

Ziua Tricolorului (mâine)

Dragobetele (mâine)

Ziua Tricolorului (mâine)

Este ziua 54 a anului

Au mai rămas 312 zile

Soarele

Răsare la 7:04

Apune la 17:54

Luna

Răsare la 20:40

Apune la 7:48

Ultimul pătrar (Luna în descreştere) 29 februarie

Lună nouă 7 martie

Primul pătrar (Luna în creştere) 14 martie

Lună plină 21 martie

Peşti (19 feb. – 20 mar.)

Proverbul zilei:

“A-i pune venin la inimă”

“Proverbele Românilor”, Iuliu A. Zanne/Ed. Scara

Sărbătoare creştină

Sfântul Mucenic Policarp, episcopul Smirnei, celebrat astăzi, a rămas orfan la o vârstă fragedă. După moartea mamei sale adoptive, Policarp a renunţat la toate bunurile sale şi a început o viaţă castă. A devenit episcop şi şi-a condus turma cu multă râvnă apostolică. Între anii 161 şi 180, împăratul Romei, Marcus Aurelius, a început o cruntă persecuţie împotriva creştinilor, iar păgânii au cerut judecătorului să fie căutat Sfântul Policarp, “ademenitorul întregii Asii”. El şi-a mărturisit cu hotărâre credinţa în Hristos şi a fost condamnat să fie ars de viu. Creştinii din Smirna au păstrat moaştele cu evlavie.

Calendar creştin-ortodox

Sfântul Sfinţit Mucenic Policarp, episcopul Smirnei; Sf. Gorgonia (astăzi); Întâia şi a doua aflare a capului Înaintemergătorului şi Botezătorului Ioan (mâine)

Calendar romano-catolic

Sf. Policarp, episcop, mucenic (astăzi); Sf. Sergiu, călugăr, mucenic (mâine)

Calendar greco-catolic

Sf. Mucenic Policarp, episcopul Smirnei (astăzi); Prima şi a doua aflare a capului Sf. Ioan Botezătorul (mâine)

S-a întâmplat azi

În România

Sâmbătă, 23 februarie

1821 – Masacrarea turcilor din Iaşi, soartă pe care o avuseseră şi cei din Galaţi la 21 februarie;

1949 – Decret privind aprobarea statutului pentru organizarea şi funcţionarea BOR.

Duminică, 24 februarie

1878 – Guvernul Rusiei propune guvernului român să permită utilizarea căilor de comunicaţie din România de trupele ruse de ocupaţie din Bulgaria;

1987 – În urma rezultatului meciului de la Monte Carlo, cu Dinamo Kiev, echipa Steaua a cucerit Supercupa Europei. Singurul gol al meciului a fost marcat de Gheorghe Hagi.

În lume

Sâmbătă, 23 februarie

1919 – În Italia a fost fondat Partidul Fascist, de Benito Mussolini.

Duminică, 24 februarie

1582 – Papa Grigore al XIII-lea reformează calendarul iulian, în varianta pe care o folosim şi astăzi.

Născuţi la 23 februarie

1883 – Victor Fleming, regizor (m. 1949);

1908 – William McMahon, al douăzecelea prim-ministru al

Australiei (m. 1988).

Născuţi la 24 februarie

1463 – Giovanni Pico della Mirandola, umanist (m. 1494);

1955 – Alain Prost, campion mondial la Formula 1.

Click istoric

La 23 februarie 1869 are loc la Miercurea o Conferinţă naţională a fruntaşilor politici ai românilor transilvăneni, la care se creează Partidul Naţional Român din Transilvania. Ca tactică politică a partidului se proclamă “pasivismul” (neparticiparea la viaţa politică şi parlamentară din Ungaria). Partidul Naţional Român din Transilvania militează pentru recunoaşterea individualităţii Principatului transilvănean. La 22 martie 1869, partidul este interzis de autorităţi, întrucât, potrivit prevederilor legii naţionalităţilor, singura naţiune existentă în Ungaria era cea maghiară, nici o naţionalitate neavând dreptul să se constituie într-un “partid naţional”.

Credinţe populare, tradiţii, semne

Dragostea curată a tinerilor este asociată de români cu ciripitul şi împerecherea păsărilor de pădure puse sub protecţia unei îndrăgite reprezentări mitice, Dragobetele, sărbatorit în calendarul popular în ziua de 24 februarie. Dragobetele, numit şi Cap sau Început de Primăvară, este deschizătorul dragostei şi bunei dispoziţii pe plaiurile carpatice. La Dragobete, păsările se strâng în stoluri, ciripesc, se împerechează şi încep să-şi construiască cuiburile în care îşi vor creşte puii. Din acest motiv, ziua se numeşte sugestiv, în unele aşezări din nordul Olteniei, Logodna sau Însoţitul Păsărilor. Se spune că păsările neînsoţite în această zi rămân stinghere şi fără pui până în ziua de Dragobete a anului viitor. În această zi, fetele şi feciorii ies la pădure hăulind şi chiuind pentru a culege primele flori ale primăverii. Pretutindeni se strigă: “Dragobetele sărută fetele!”. Se făceau leagăne atârnate de crengile copacilor pentru fete, căutau să-şi vorbească unii altora, să-şi spună cuvinte frumoase, să se picure, adică să se ciupească, să se sărute, să-şi facă legăminte de dragoste. Dragobeţi sunt numiţi atât feciorii cuprinşi de fiorii dragostei, cât şi mugurii culeşi de fete de pe crengile copacilor şi puşi la ureche precum cireşele în luna mai. Fericiţi, dragobeţii se întreceau să învârtă fetele în braţe. Se spunea că acest flăcău iubăreţ umbla prin pădure să pedepsească fetele care au lucrat în ziua lui. (Profesor Ion Ghinoiu)