Este ziua 133 a anului
Au mai ramas 232 de zile
PROVERBUL ZILEI
|
"Paraua e mica, dar loc mare prinde"
- arata puterea banului >"Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti |
|
|
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
|
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
|
|
CALENDAR GRECO-CATOLIC
|
|
SARBATOARE CRESTINA
|
Sfanta Mucenita Glicheria a trait in zilele imparatului Antonin si ale guvernatorului Savin, in cetatea Traianopolei. Aducand guvernatorul jertfa idolilor in cetate, sfanta a facut semnul cinstitei cruci pe frunte si a mers la guvernator, declarand ca este crestina si roaba lui Hristos. Si indemnand-o guvernatorul ca sa jertfeasca, ea a intrat in capiste si, facand rugaciune catre Dumnezeu, a surpat idolul lui Dia si l-a zdrobit. Iar paganii care erau acolo aruncau cu pietre asupra ei si acestea nu o ajungeau. De aceea au spanzurat-o de cosite si au pus-o in temnita, dandu-se porunca sa nu i se dea mancare multe zile. Dar ea, primind hrana de la ingerul Domnului, nici un rau n-a patimit. Dupa ce a fost supusa la felurite chinuri, a fost data la fiare si asa si-a dat sufletul la Dumnezeu.
|
S-A INTAMPLAT AZI
|
In Romania
In lume |
NASCUTI LA 13 mai
|
|
CLICK ISTORIC
|
Astazi se implinesc 165 de ani de la nasterea lui Alphonse Daudet. Romancier, nuvelist si dramaturg, Daudet s-a nascut la Nimes. Imediat dupa terminarea Colegiului isi castiga existenta ca pedagog intr-un Colegiu din Ales. Mai tarziu se stabileste la Paris, unde debuteaza cu un volum de versuri romantice, dar primul succes i-l aduce culegerea de povestiri "Scrisori din moara mea", publicata in 1869. Din 1872 locuieste cu familia, retras la Champsrosay, de unde vine la Paris doar pentru a lua parte la dineurile oferite de Victor Hugo. Din aceasta perioada intra in repertoriul permanent al teatrelor si piesele sale se vor juca in mii de spectacole. In opera lui, umorul fin si tonul adeseori liric se impletesc cu atitudinea satirica fata de institutiile si moravurile corupte ale timpului sau. Daudet se inscrie printre cei mai acerbi scriitori anticlericali ai secolului. A incetat din viata in decembrie 1897, la Paris.
|
Credinte populare, traditii, semne
|
Pasarea-suflet este o reprezentare plastica a sufletului mortului pe stalpii si crucile de lemn din cimitire. Pasarea funerara este redata in intregime prin cioplire, traforare si pictura. Instrumentul metalic cu care se scobeste in lemn numele mortului se numeste, in Tara Hategului, pasare. La confluenta Jiului cu Dunarea, pasarea sculptata, traforata sau pictata este redata in zbor descendent, orientat spre pantecele Pamantului, resedinta zeitei mama neolitice. Dar, in cele mai multe cimitire din Oltenia si din alte zone ale Romaniei, doua scanduri unite in varf, in forma de aripi de pasare, unesc bratele crucii in forma de unghi, desenand, impreuna cu stalpul propriu-zis, o sageata orientata spre Cer. Spre deosebire de pasarea-suflet in zbor ascendent sau descendent din cimitirele de la sud de Carpati, in unele sate din sudul Transilvaniei apar una sau doua pasari sculptate, vopsite in negru sau albastru, care se odihnesc in varful crucii, pe bratele ei sau pe o stinghie batuta perpendicular pe sulita sau steagul funerar. Pasarea-suflet este un arhetip obisnuit in plastica populara: in sculptura in lemn, ceramica, incondeiatul oualor, cusaturi.
(Profesor Ion Ghinoiu)
|