Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Este ziua 18 a anului
Au mai rămas 347 de zile
Soarele
Răsare la 7:47
Apune la 17:05
Luna
Citește pe Antena3.ro
Răsare la 12:33
Apune la 03:48
Lună plină 24 ianuarie
Ultimul pătrar (Luna în descreştere) 31 ianuarie
Lună nouă 7 februarie
Primul pătrar (Luna în creştere) 14 februarie
Sărbătoare creştină
Astăzi creştinii îl prăznuiesc pe Sfântul Părinte Atanasie.
A trăit în zilele marelui împărat Constantin şi ale urmaşilor săi.
A luat parte la Sinodul întâi ecumenic de la Niceea, unde, diacon fiind, a ruşinat pe Arie prin înţelepciunea şi dovezile aduse din Sfânta Scriptură. După moartea lui Alexandru a ajuns arhiepiscop al Alexandriei, dar a fost alungat de împăratul Constantin prin multe locuri şi multe a pătimit, fiind continuu prigonit timp de patruzeci şi doi de ani. Mântuitorul Hristos, a Cărui Dumnezeire a apărat-o cu îndârjire, l-a aşezat la bătrâneţe iarăşi în scaunul arhiepiscopiei sale, de unde s-a mutat către Domnul.
Calendar creştin-ortodox
Sf. Atanasie şi Chiril, Arhiepiscopii Alexandriei
Calendar romano-catolic
Sf. Prisca, muceniţă
Calendar greco-catolic
Sf. Atanasie şi Ciril, arhiepiscopi
S-a întâmplat azi
În România
1844 – La Iaşi, premiera comediei “Iorgu de la Sadagura”, de Vasile Alecsandri, marchează un moment important în dramaturgia originală românească;
1878 – Spiru C. Haret îşi ia doctoratul în matematici la Sorbona cu o teză de mecanică cerească, devenită celebră;
1879 – Premiera, la Bucureşti, a piesei lui Caragiale “O noapte furtunoasă”, cu următoarea distribuţie: Grigore Manolescu (Chiriac), Ion Panu (Jupân Dumitrache), Ştefan Iulian (Ipingescu), Mihail Mateescu (Rică Venturiano), Ana Dănescu (Veta), Anicuţa Popescu (Ziţa) şi Aristizza Romanescu (Spiridon);
1947 – Ziarul Dreptatea publică Apelul Partidului Naţional-Ţărănesc “Către naţiune”, în care se ia atitudine împotriva măsurilor antidemocratice (epurarea în rândul funcţionarilor de stat, al militarilor, judecătorilor, suprimarea presei partidelor democratice, încălcarea legilor ţării, a drepturilor individuale şi colective ale poporului român ş. a.), iniţiate şi promovate de guvernul Groza.
În lume
1778 – Exploratorul englez James Cook a ajuns aproape de Insulele Sandwich (Hawaii).
Născuţi la 18 ianuarie
1848 – Ioan Slavici, nuvelist (m. 1925);
1955 – Kevin Costner, actor.
Click istoric
Dacă ar fi trăit astăzi, regretatul politolog Silviu Brucan ar fi împlinit 92 de ani. S-a născut la Bucureşti. În perioada comunistă a fost ambasador în Statele Unite, iar între 1959 şi 1962, la ONU. A fost unul dintre semnatarii “Scrisorii celor şase”, prin care importanţi foşti demnitari contestau regimul dictatorial al lui Nicolae Ceauşescu. După
Revoluţia din 1989 a devenit analist politic şi autor al mai multor cărţi despre comunismul din Europa de Est. Din 1996 a fost invitat permanent al emisiunii “Profeţii despre trecut”. S-a stins din viaţă la 14 septembrie 2006, la vârsta de 90 de ani, în urma unui stop cardiorespirator.
Credinţe populare, tradiţii, semne
Ciuma are înfăţişare hidoasă: cap de om, coarne de bou şi coadă de şarpe în vârful căreia se găseşte un ghimpe cu care înţeapă oamenii. Uneori îşi anunţă venirea, precum prietena ei Moartea, prin diferite semne: eclipse de soare, apariţia stelelor cu coadă şi altele. Se scăpa de ea prin diferite procedee: ospeţe sub cerul liber la care ciuma era invitată de onoare, jertfe de păsări şi animale domestice, înhumarea în poziţie verticală a unui mort. Obiceiul cel mai cunoscut a fost confecţionarea unei cămăşi numite ia ciumei sau cămaşa de izbândă. Într-o singură noapte, nouă femei alese după anumite criterii torceau tortul, năvădeau firele, ţeseau şi coseau cămaşa ciumei pentru a fi agăţată, înainte de ivirea zorilor, într-un copac de pe hotar sau pentru a fi îmbrăcată o păpuşă confecţionată din paie şi pusă în calea ciumei. În unele sate, prin gura acestei cămăşi treceau toţi membrii obştii. Protecţia magică prin tragerea unei brazde cu plugul tras de boi negri, de-a lungul hotarului sau ameninţarea ciumei prin împlântarea pe hotar a unui buştean de stejar cioplit cu chip om care purta ameninţător un arc cu săgeţi într-o mână şi o sabie în altă mână este atestată de documentele istorice şi de mărturiile unor călători străini care au vizitat Ţările Române. Ce-i atinşi de ciumă erau descântaţi, iar cei scăpaţi de moarte, cioclii, înmormântau victimele. (Profesor Ion Ghinoiu)
