Vineri 23 iunie 2006

A ajuns de poveste in tara.

Rac (22 iunie - 22 iulie)

Sf. Mucenita Agripina; Sf. Mucenic Aristocleu preotul

Preasfanta Inima a Lui Isus; Sf. Alice, mucenita

Sf. Agripina, mucenita

Praznuita astazi, Sfanta Agripina s-a nascut si a crescut in marea cetate a Romei. Inca din copilarie, s-a apropiat de credinta crestina si isi petrecea timpul in slujba lui Hristos. Chiar daca anii treceau, Agripina ramanea fecioara si smerita. In anul 257, imparatul Valerian, la sfatul unor pagani fanatici, a dat o porunca prin care se pornea o noua persecutie impotriva crestinilor. Cei care au avut de suferit de pe urma acestor persecutii au fost, printre altii, episcopii Sixt al II-lea al Romei si Ciprian al Cartaginei. Si Sfanta Agripina a fost de asemenea prinsa si fortata sa se lepede de religia sa. Ramanand fidela lui Iisus cu ajutorul rugaciunilor, Sfanta a fost condamnata la bataie cu nuiele, apoi a fost stransa in niste legaturi pana a murit. Trei tinere crestine, Vasa, Paula si Agatonice, au luat pe ascuns trupul sfintei si l-au dus in Sicilia.

In Romania

1923 - Infiintarea, cu participarea statului si a Bancii Nationale, a Societatii Nationale de Credit Industrial (cu un capital actionar de 500.000.000 de lei), cu scopul stimularii dezvoltarii industriei mari, prin acordarea de credite avantajoase, cu deosebire pe termen lung. La 31 octombrie 1925, Societatea dispunea de un capital de 2,57 de miliarde de lei;

1947 - Legea pentru reglementarea circulatiei si stabilirea regimului juridic al imobilelor agricole.

In lume

1879 - Emmanuel David isi ia doctoratul in matematici la Sorbona, cu o teza care aduce contributii valoroase la studiul integralelor abeliene;

1894 - Are loc la Paris, din initiativa lui Pierre de Coubertin, un Congres care hotaraste reluarea, intr-un cadru modern, a Jocurilor Olimpice, urmand ca prima editie sa se desfasoare in 1896, la Atena. Romania, care se afla printre invitate, propune ca oina sa fie introdusa in programul Jocurilor Olimpice;

1917 - Intrunirea la Chisinau, in Palatul Libertatii, a delegatilor comitetelor militare din Iasi, Odessa, Chisinau s.a., la care se hotaraste constituirea "Sfatului imputernicitilor soldatilor si ofiterilor moldoveni de pe frontul romanesc", organ central de coordonare a activitatii tuturor organizatiilor ostasesti moldovenesti din intreaga Rusie. Sfatul imputernicitilor cere convocarea la Chisinau, pe baza proportionala, a Sfatului Tarii, care sa hotarasca asupra proiectului autonomiei Basarabiei pe temeiul national si teritorial. Se cerea, de asemenea, numirea de catre guvernul rus in functia de comisar gubernial a unui roman basarabean si inlocuirea tuturor comisarilor judeteni cu reprezentanti ai basarabenilor, formarea de unitati militare nationale, invatamant in limba nationala, demilitarizarea administratiei s.a.;

1923 - Vizita oficiala in Polonia a regelui Ferdinand I, insotit de primul ministru I.I.C. Bratianu si de ministrul de Externe, I.G. Duca.

1943 - Vint Cerf, pionier al internetului;

1958 - Daniela Ivanov, jurnalist;

1972 - Fotbalistul Zinedine Zidane.

Alexandru Odobescu, scriitor, arheolog si om politic, s-a nascut la Bucuresti la 23 iunie 1834. Pleaca in 1850 la Paris. Isi formeaza o cultura clasica solida la "College de France" si la Sorbona. Va fi influentat de revolutionarii romani exilati (N. Balcescu, N. Golescu, C. A. Rosetti). In 1855, revine in tara si se dedica literaturii, arheologiei, artelor si invatamantului. A ajuns ministru al Cultelor si Instructiunii Publice. A lasat o opera monumentala, despre Tezaurul de la Pietroasa (1889). Opera sa cea mai valoroasa este "Pseudo-Kinegeticos" ("Fals tratat de vanatoare"). Are un final tragic. Se sinucide la 10 noiembrie 1895, din cauza unor complexe imprejurari de ordin social si familial.

In aceasta noapte sunt celebrate Sanzienele, moment ce reprezinta in calendarul popular miezul verii. In Panteonul romanesc Sanziana este o zeita agrara, protectoare a lanurilor inspicate de grau si a femeilor maritate. Torta aprinsa in unele zone etnografice in noaptea de Sanziene, care infatiseaza invincibilitatea Soarelui la solstitiul de vara, este numita Faclia de Sanziene. Aceasta este confectionata dintr-un lemn de brad uscat si crapat la un capat, unde se indeasa si se leaga rasina si surcele de molid cu fire de tort. In aceasta seara, in ajunul zilei de Sanziene, flacaii se aduna pe o inaltime din afara vetrei satului, se asaza in forma de cerc, isi aprind facliile, se aliniaza si incep sa descrie rotocoale in aer cu flacarile aprinse, invartindu-le de la rasarit la apus, in timp ce striga in cor: "Faclia maaa...". Cand facliile sunt pe cale sa se stinga, feciorii coboara in sat, inconjoara cu ele gradinile si le infig in mijlocul holdelor si livezilor. Rotocoalele de foc obtinute prin rotirea facliilor de Sanziene in directia miscarii aparente a Soarelui pe bolta cerului exprima bucuria oamenilor pentru victoria luminii asupra intunericului, a caldurii asupra frigului, a fertilitatii asupra sterilitatii, dar si hotararea lor de a ajuta astrul vietii sa se mentina la inaltimea atinsa pe cer la solstitiul de vara. (Profesor Ion Ghinoiu)