Vineri, 23 mai 2008

• Este ziua 144 a anului • Au mai rămas 222 de zile

• Este ziua 144 a anului

• Au mai rămas 222 de zile

Soarele:

Răsare la 5:40

Apune la 20:45

Luna:

Apune la 7:38

Ultimul pătrar(Luna în descreştere):

28 mai

Lună nouă:

3 iunie

Primul pătrar(Luna în creştere):

10 iunie

Lună plină:

18 iunie

Sărbătoare creştină

Astăzi este sărbătorit Cuviosul Mihail Mărturisitorul, Episcopul Sinadei. Purtînd acelaşi nume cu îngerul cel mare al pu­terilor cereşti, Arhanghelul Mihail, tot astfel şi viaţa lui a fost îngerească. A fost trimis la o mănăstire ce era zidită lîngă gura Pontului Euxin, Marea Neagră de astăzi, unde s-a nevoit în sfinţenie. S-a arătat vestit mărturisitor al dreptei-credinţe şi totodată mustrător al ereticilor închinători la idoli. Neputînd suferi tiranul Leon Armeanul, dumnezeieştile cuvinte ale grăirii sale, aprinzîndu-se de mînie, l-a osîndit cu o depărtată izgonire, iar sfîntul păzind chipul lui Dumnezeu curat şi neîntinat a fost gonit din loc în loc.
 

Calendar creştin-ortodox

Cuv. Mihail Mărturisitorul, Episcopul Sinadei; Sf. Maria lui Cleopa (Dezlegare la peşte)

Calendar romano-catolic

Sf. Dezideriu, episcop

Calendar greco-catolic

Cuv. Mihail Mărturisitorul,  episcope
 

Proverbul zilei:

“Cum e păstorul, aşa şi turma”

“Proverbele Românilor”, Iuliu A. Zanne/Ed. Scara

S-a întîmplat azi

În România

1872 – Conferinţă a reprezentanţilor saşilor la Mediaş, care elaborează noul program politic (“Programul de la Mediaş”), avînd la bază revendicarea autonomiei administrative săseşti;

1948 – În virtutea Protocolului sovieto-român încheiat la Moscova, la 4 februarie 1948, se semnează pe Insula Şerpilor un proces-verbal de Nikolai Pavlovici Sutov, prim-secretar de ambasadă, reprezentînd Ministerul Afacerilor Externe al URSS, şi Eduard Mezin­cescu, reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe al RP Române, prin care insula (în suprafaţă de 17 hectare), situată în Marea Neagră, a fost cedată Uniunii Sovietice;

1968 – Vizita în România a unei delegaţii a Partidului Laburist din Marea Britanie, condusă de Jennie Lee, preşedinta partidului.

În lume

1969 – Filmul documentar “Cîntecele Renaşterii” (regizor: Mirel Ilieşiu), realizat cu concursul corului Madrigal, obţine Marele Premiu pentru scurtmetraj “La Palme d’Or”, la Festivalul de la Cannes.

Născuţi la 23 mai

1931 – ÎPS Lucian Mureşan, Arhiepiscop major al Bisericii Române Unite cu Roma;

1942 – Gabriel Liiceanu,  scriitor, filozof.

Click istoric

La 23 mai 1892 a avut loc la Ploieşti Congresul Asociaţiei ge­nerale a israeliţilor pămînteni, la care participă 24 de delegaţii. Congresul a hotărît: formularea unui memoriu asupra situaţiei evreilor din România prin care să ceară îmbunătăţirea poziţiei lor juridice; ţinerea de întruniri publice pentru discutarea problemei israelite şi depunerea de stăruinţe pentru cîştigarea opiniei publice în favoarea evreilor. La Galaţi în aprilie 1895 s-a decis efectuarea unui recensămînt al evreilor cu stagiul militar efectuat, înfiinţarea de secţii ale Asociaţiei în toate localităţile, înaintarea către Parlament a unui memoriu privind situaţia evreilor.

Credinţe populare, tradiţii, semne

În “Cartea românească a morţilor”, lumea de dincolo este adesea numită Ţara de Sus, Ţara fără dor, în opoziţie cu lumea noastră de aici, care este Ţara de Jos, Ţara cu dor. Ţara postumă este un peisaj edenic în care sufletele morţilor trăiesc în linişte şi pace, grupate pe familii şi neamuri, pe sate şi părţi de sate: “Ş-acolo, la vale, / Este o casă mare / Cu uşile la vale, / Fereşti la soare. / Acolo se găseşte / Mahalaua noastră / Tineri şi bătrîni / Şi copilaşi mici, / Tot cete de fete, / Pîlcuri de neveste / Şi de băieţei, / Ş-or fi şi de-ai mei / Tu să le spui, / Anume la toţi, / Că noi îi aşteptăm / Tot la zile mari, / În ziua de Joimari, / Cu ulcele noi, / Cu haine spălate, / În lacrimi udate, / La soare uscate” (Topeşti, judeţul Gorj). Toate variantele cîntecului de Zori sînt lipsite de grozăviile Iadului creştin, de Scaraoţchi, de butoiul cu smoală, de ghena focului etc. Este un tărîm mirific şi cu multe flori, în special bujori roşii. Numele topice de acolo, “Dealul cu jocul”, “Cîmpul cu jocul”, “Mahalaua noastră”, şi sintagmele “horă mare”, “stol de go­lum­bei” şi altele din cîntecele fu­n­erare induc o stare generali­za­tă de relaxare, de comuniune su­fletească şi de vieţuire în cete. Principalul neajuns al ţării postume este de natură etică; este o lume fără dor şi fără compasiu­ne, stări sufleteşti lăsate, la plecare, în lumea de aici (Godi­neşti, jud. Gorj).

• Profesor Ion Ghinoiu