Vineri 27 iunie 2008

Este ziua 179 a anului - Au mai rămas 187 de zile

Ziua Mondială a Pescuitului

Este a cincea zi a Postului Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel

A mai rămas o zi

Este ziua 179 a anului

Au mai rămas 187 de zile

Soarele:

Răsare la 5:33

Apune la 21:04

Luna:

Răsare la 0:56

Apune la 14:38

Lună nouă:

3 iulie

Primul pătrar (Luna în creştere):

10 iulie

Lună plină:

18 iulie

Ultimul pătrar (Luna în descreştere):

25 iulie

Sărbătoare creştină

Celebrat astăzi, Cuviosul Samson, primitorul de străini, a fost ruda lui Constantin cel Mare. El a donat întreaga avere pe care o moştenise de la părinţii săi oamenilor sărmani. După ce a făcut această faptă ieşită din comun a plecat la Constantinopol. Ajuns la destinaţie, Samson a început să îşi petreacă zilele în sihăstrie. Cunoscînd ştiinţa care vindecă bolnavii, a tămăduit pe împăratul Iustinian. Drept răsplată, Iustinian a dat ordin să se zidească o casă pentru Samson. După mutarea sa la Tatăl, moaştele sale au fost adăpostite în Biserica Sfîntului Mochie.

Calendar creştin-ortodox

Cuv. Samson, primitorul de străini; Sf. Mir. Ioana

Calendar romano-catolic

Sf. Ciril din Alexandria, episcop

Calendar greco-catolic

Cuv. Samson, primitorul de străini

Calendar de post

23 L Sfînta Muceniţă Agripina; Sfîntul Mucenic Aristocleu, preot (Începutul Postului Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel) (Post)

24 M = Naşterea Sfîntului Ioan Botezătorul (Sînzienele); = Sf. Niceta de Remesiana; Aducerea moaştelor Sfîntului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava (Dezlegare la peşte)

25 M Sfînta Mare Muceniţă Fevronia; Cuviosul Dionisie şi Dometie (Post)

26 J Cuviosul David din Tesalonic; Sfîntul Ioan, Episcopul Goţiei (Dezlegare la ulei şi vin)

27 V Cuviosul Samson, primitorul de străini; Sfîntul Mucenic Anect; Sfînta Ioana Mironosiţa (Post)

28 S Aflarea moaştelor Sfinţilor Mucenici, doctori fără de arginţi, Chir şi Ioan; Sfîntul Mucenic Papia (Dezlegare la peşte)

Proverbul zilei:

"A fi ca lutul în mîna olarului"
"Proverbele Românilor", Iuliu A. Zanne/Ed. Scara

S-a întîmplat azi

În România

1909 – Vizita oficială în România a lui Franz Ferdinand, prinţul moştenitor al monarhiei habsburgice, împreună cu soţia sa, ducesa de Hohenberg, fiind întîmpinaţi în gara Sinaia de regele Carol I şi regina Elisabeta. Vizita stîrneşte nervozitate la Budapesta, datorită poziţiei sale ostile faţă de politica naţională a autorităţilor ungare;

1913 – România declară război Bulgariei. Regele Carol I, în calitate de comandant suprem al armatei, şi-a stabilit cartierul general la Corabia;

1940 – Faţă de totala izolare politică şi militară a ţării, guvernul român se declară dispus să discute cu guvernul sovietic cererile prezentate la 26 iunie. În discuţiile purtate în cadrul celor două Consilii de Coroană, desfăşurate în cursul zilei, voturile se împart astfel: acceptarea ultimatumului – 10; respingerea lui – 10; pentru discuţii – 5; 1 – rezervat; la şedinţa din seara aceleiaşi zile, din 26 prezenţi, pentru rezistenţă s-au pronunţat 6.

În lume

1979 – Muhammad Ali îşi anunţă retragera din box.

Născuţi la 27 iunie

1948 – Ioan Cărmăzan, regizor, scenarist, scriitor;

1951 – Corneliu Ion, fost campion mondial de tir.

Credinţe populare, tradiţii, semne

Secvenţa finală a ceremonialului căluşarilor în care zeul Căluş moare violent în Marţea Ciocului (marţea a doua după Rusalii) se numeşte, de la zonă la zonă, Spartul sau Îngroparea Căluşului, Veşnica Pomenire, Frîngerea sau Dezlegarea Steagului. Ceremonia funerară se desfăşoară, de obicei, în acelaşi loc în care s-a născut simbolic Căluşul. Resturile funerare ale zeului substituit de steag, Cioc, masca sau sabia mutului, sînt supuse unor ciudate rituri funerare: aruncare sau abandonare, depunere pe apă, incinerare sau înhumare. Perioada cuprinsă între Strodul Rusaliilor, ziua naşterii Căluşului, şi Marţea Ciocului, ziua înmormîntării, este un timp ritual egal, ca durată, cu o lună lunară, adică cu a 13-a parte dintr-un an solar. Spre deosebire de naşterea sau Legatul Căluşului desfăşurat înainte de răsăritul soarelui, moartea sau Spartul Căluşului, se petrece întotdeauna seara, după apus.

Uneori, înainte de Spargerea (moartea) Căluşului, căluşarii se dezleagă de jurămîntul depus printr-un alt jurămînt: "Jurăm pe Zău, că am respectat Căluşul aşa cum îi este legea!". În formele vechi, ceremonialul funerar al Căluşului se încheia printr-un "rit al uitării": căluşarii fugeau de la locul ceremoniei şi se ascundeau în pădure, prin lanurile de grîu şi apoi, mergînd spre casă sau întorcîndu-se la locul jurămîntului, îşi povesteau unul altuia că vin de la tîrg, că au făcut comerţ etc.

Profesor Ion Ghinoiu