"Agresorul nu se schimbă, fie că are două clase sau două facultăţi"

Nu există schimbare pentru agresori, iar singura şansă pentru victimele lor este divorţul, spun psihologii de la Centrul de Asistenţă destinat Agresorilor Familiali "Anatol", din Focşani. Aici au venit pentru consiliere peste 50 de bărbaţi care şi-au lovit soţiile; dintre ei, doar unul a suferit o transformare miraculoasă, cu ajutorul psihologilor şi al credinţei.

N. a refuzat să vină să ne întâlnească şi să ne spună cum şi-a lovit soţia şi cum, apoi, a devenit alt om şi a renunţat complet la băutură, amante, bătăi. Poate nu a apărut pentru că îi este ruşine, sau poate vrea să uite ceea ce nu se poate uita niciodată, urmele pe care palmele lui le-au lăsat nu atât asupra soţiei sale, cât asupra lui însuşi. A venit la Centrul "Anatol" soţia sa, M., de data aceasta nu pentru a se ascunde de furia soţului, ci pentru a ne împărtăşi din experienţa ei fericită. "Ajungea acasă beat mort şi ne bătea, şi pe mine, şi pe copii, cu picioarele şi cu pumnii. Am avut părul rupt din cap cu tot cu piele, din cauza unei amante a lui, pe care am dat-o afară din casă. Soţul o aducea la noi pentru sex; eu şi copiii dormeam pe jos, iar el cu amanta în pat. M-a lovit cu făcăleţul, şi-a stins ţigara pe pielea mea, m-a tăiat cu un cuţit. Eram însărcinată şi el voia să-mi scoată copilul pe gură, pentru că îi spusese amanta că îi fac copii ca să îl leg de mine."

În ciuda acestor atacuri brutale, M. nu a vrut să îi facă rău soţului, aşa că nu a făcut ani de-a rândul plângere la Poliţie. "Până la urmă, o femeie de la «Clubul vârstei a treia» mi-a zis să nu-l iert şi să merg la laboratorul de medicină legală, să îmi scot certificat. Şi actul ăla de fapt ne-a împăcat. Ne-am împăcat pentru copii, nu că e frumoasă viaţa împreună. Eu am venit la Crucea Roşie, la centrul pentru femei, şi el a venit să mă caute, să îi caute pe copii. Aici i s-a propus consiliere, iar acum suntem fericiţi. S-a pocăit, şi de atunci nici nu mai bea. E alt om. De un an ne-am împăcat şi în tot timpul ăsta nu am mai auzit o vorbă rea. N-am mai primit nici o palmă." M. nu are însă cum să uite: "Am rămas cu dureri interioare, dar nu îi spun...".

Bărbatul a venit timp de cinci luni la consiliere. El şi-a recunoscut greşelile faţă de soţie folosind un cuvânt parcă prea uşor. "Am fost un escroc", a spus el. "Dar nu vreau să-mi mai amintesc; de aceea Dumnezeu a lăsat uitarea!" N. îşi dă seama că cei patru copii, o fată şi trei băieţi, au suferit enorm din cauza comportamentului său. Nu are cum să uite nopţile în care mama îşi lua copiii şi umbla pe străzi, pentru a ieşi din calea furiei soţului; nu are cum să ignore faptul că fiul lor de 17 ani a reuşit să facă numai şase clase.

SFATUL PSIHOLOGULUI - DIVORŢUL
"Religia lor e o terapie de grup; e o spălare de creier", spune Cătălina Irimia, psiholog al Centrului "Anatol". Iulia Soare, psiholog la acelaşi centru, spune că nu a mai întâlnit o astfel de transformare radicală la un agresor: "Eu m-aş aştepta la împăcare doar dacă e vorba despre un conflict minor sau de agresiune reciprocă. În rest, toţi cei care s-au împăcat nu au dus-o bine apoi". Metamorfozarea celui obişnuit să bată e practic imposibilă, mai întâi pentru că el acceptă foarte greu să vină la consiliere. Dintre cei care într-o primă fază acceptă ideea de consiliere, puţini ajung în fapt să se întâlnească cu psihologul şi asistentul social. Numai în cazul în care este condamnat pentru violenţă în familie pe o perioadă de cel puţin un an, agresorul este obligat să urmeze tratament psihiatric şi să meargă la dezalcoolizare, ne-a declarat Rodica Cărăuşu, de la Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei.

Psihologul Iulia Soare lucrează acum cu un cuplu; se întâlneşte separat cu victima şi cu agresorul, câte o oră săptămânal. "Încerc să îi fac să înţeleagă cum se desfăşoară conflictul. Agresorii îşi dau seama într-o mică măsură că greşesc. Scuzele lor cele mai frecvente sunt gelozia, fictivă adeseori, şi mentalitatea că soţia nu trebuie să îi iasă din cuvânt. Obiectivul meu nu este împăcarea. Aş încuraja mai degrabă victima să încerce separarea. Şi asta pentru că, în ceea ce-i priveşte pe agresori, şansele de recuperare sunt minime." Doctorul Cristian Curcă, director medical al INML, este de aceeaşi părere:  "Agresorul nu se schimbă, fie că are două clase sau două facultăţi. Poate cu psihoterapie ar fi o şansă, dar la noi nu se face". Iulia dă exemplul unui cuplu care, după ce a făcut consiliere, a apărut într-o seară la Centrul "Anatol" pentru a spune tuturor că s-au împăcat şi că se iubesc. Peste câteva luni, femeia le-a zis celor de la Centru că au divorţat. Carmen Stoica lucrează de 10 ani la Crucea Roşie Vrancea; ea nu vede o ameliorare în comportamentul nici unui agresor care vine la consiliere: "Concepţia lui este că noi, Crucea Roşie, l-am despărţit de nevastă. Pe mulţi îi văd bolnavi, nu sănătoşi. Eu nu văd altă rezolvare decât divorţul".

AMENINŢĂRI
Centrul de Asistenţă "Anatol" destinat Agresorilor Familiali a fost înfiinţat în urma unui proiect pe care filiala Vrancea a Crucii Roşii l-a câştigat anul trecut. Aceeaşi filială a creat, acum 10 ani, Centrul pentru victime "Femeia ocrotită". Carmen Stoica, director interimar al filialei Crucea Roşie Vrancea, spune că în cadrul proiectului din 2008 a mers, alături de colegii ei, în sate, unde a lăsat pliante pentru informare. "În casele unde ştiam că au fost femeile agresate, de cele mai multe ori eram ameninţaţi. Acum, după ce proiectul a luat sfârşit, totul se face pe bază de voluntariat. Nu-i mai căutăm noi pe agresori. E mai bine să vină ei."

Anul trecut, unul dintre satele cu cele mai multe cazuri de violenţă în familie vizitat de cei de la Crucea Roşie a fost Slobozia Bradului. Nevestele din acest sat, cu o populaţie majoritar romă, au ajuns să-şi ameninţe soţii astfel: "Dacă mă cerţi şi mă baţi, sun la Crucea Roşie!". Ameninţări a primit şi directoarea Carmen Stoica. "N-am păţit-o totuşi niciodată", spune ea şi ne citeşte de pe telefonul mobil un mesaj: "Vezi că pe stradă sunt multe umbre şi vezi să nu te loveşti. Îmi fac griji pentru tine".

Un alt agresor venea în fiecare seară şi o conducea pe Carmen până acasă. "Mă supăram, mi-era şi ruşine. I-am spus să mă lase în pace. El mi-a răspuns: «Nu, că e târziu!» Am chemat şi Poliţia, i-a dat o amendă, dar în seara următoare a fost înapoi. A scos un cuţit mare din buzunar şi mi-a spus: «Eu cu ăsta merg seară de seară, să te apăr»." O singură dată a primit o palmă, când a fost martor la un divorţ; apoi, bărbatul şi-a cerut iertare.

Adeseori, agresorii încearcă să afle de la Carmen adresa adăpostului pentru femei şi îi reproşează că nu le învaţă pe femei să plece acasă. Acum, 30 de agresori vin pentru consiliere la Centrul "Anatol"; la "Femeia Ocrotită" s-au adăpostit în cursul acestui an peste 60 de femei. Majoritatea femeilor care au venit la "Femeia Ocrotită" au divorţat ulterior.

Profil de bătăuş şi cauze ale violenţei
Conform unui sondaj CURS dat publicităţii în luna martie a acestui an, agresorii în cazurile de violenţă în familie aparţin în mare măsură grupei de vârstă cuprinse între 30 şi 40 de ani, au un nivel de şcolaritate scăzut (şcoala generală şi şcoala profesională), însă o treime dintre ei au studii liceale (17%), postliceale (5%) şi superioare (13%). Sunt, preponderent, salariaţi. În rândul acestor persoane indivizi cu condamnări penale (4%) şi indivizi cu internări în spitale de boli nervoase (5%). O treime dintre agresori erau sub influenţa alcoolului când au comis actele de violenţă în familie. Conform ANPF, cauzele specifice agresorului pot fi: o istorie personală cu abuz, nemulţumirile de la locul de muncă, consumul de alcool sau de droguri, neîncredere în sine, inabilitatea de a-şi identifica sentimentele, schimbări de atitudine, imaturitate emoţională, temperament violent, starea de sănătate, gelozia/spritul posesiv, abilităţile scăzute în viaţa intimă, atitudinea negativă faţă de femeie, cultura/educaţia rigidă, tradiţionalism privind rolul bărbatului/femeii.
Tipuri de bătăuşi
În cadrul cercetării naţionale VIODOM - realizată între anii 2006-2008 de INML împreună cu alte cinci instituţii - au fost identificate două tipuri de agresori. Agresorul care resimte inferioritatea poziţiei sale sociale în raport cu situaţia socială a victimei dezvoltă un comportament verbal, şi nu numai, care încearcă să minimalizeze acţiunile şi reuşitele victimei în plan profesional sau financiar. Pe de altă parte, există situaţii în care agresorul reuşeşte să sugereze victimei sentimentul vinovăţiei, repetându-i că ea este singura vinovată de starea conflictuală, că doar ea este "capul răutăţilor". Mai mult, agresorul dezvoltă faţă de celelalte persoane din anturaj un comportament exemplar, căruia nu i se poate reproşa nimic: "Cu celelalte femei este galant, amabil, chiar excesiv de amabil". Al doilea tip de agresor este cel care are o poziţie socială superioară victimei şi încearcă să-şi domine partenerul de viaţă controlându-l financiar şi relaţional. Este cazul agresorului care provine din familii cu un nivel economic ridicat, în comparaţie cu cel al victimei care provine din familii defavorizate economic, în care unul dintre părinţi lipseşte (cel mai adesea tatăl), în care părinţii şi rudele sunt din provincie şi nu au cum să intervină în situaţiile de criză. Dacă victima este izolată de familia de origine, nu acelaşi lucru se poate spune despre agresor. Acesta se bucură de suportul moral al familiei sale de origine, care se află în imediata vecinătate (uneori în aceeaşi locuinţă) şi care-i oferă sprijinul necondiţionat.

Centre pentru agresori doar pe hârtie
În iulie 2005, în Hotărârea de Guvern 686/2005 se spunea că până la sfârşitul lui 2007 trebuie creat "cel puţin un centru de asistenţă destinat agresorilor în fiecare judeţ al ţării". În februarie 2006, prin Hotărârea 197, Guvernul îşi propunea înfiinţarea 10 centre pentru recuperarea şi reintegrarea socială a agresorilor. Target: tratarea a cel puţin 2.000 de cazuri de violenţă în familie. Proiectul, care se derula pe parcursul a doi ani, avea prevăzut un buget de 540 mii RON/an. În decembrie 2006, prin Hotărârea 1726, Guvernul reia ideea celor 10 centre (pentru care alocă 685 mii RON) şi coboară targetul la "tratarea a cel puţin 1.000 de cazuri de violenţă în familie în unităţile înfiinţate în cadrul prezentului proiect". În noiembrie 2007, prin Hotărârea 1359, Guvernul reportează banii necheltuiţi (480 mii RON) pentru 2008.

RAPORT
Suntem în 2009. Câte centre pentru agresori avem? Conform Raportului de evaluare privind "Controlul şi evaluarea serviciilor destinate victimelor violenţei în familie şi agresorilor", finalizat în luna iunie a.c. de Inspecţia socială din cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, doar 6 centre. În Cugir, Galaţi, Focşani, Arad, Târgu Mureş şi Bucureşti. "Au fost inspectate un număr de 6 unităţi, toate aflate în stare de funcţionare", se precizează în raport. "Din cele 6 centre, la data controlului, acordau servicii de asistenţă şi îngrijire, precum şi consiliere psihologică/juridică numai 3 centre. Două centre nu asigură servicii de consiliere şi mediere a conflictului pentru părţile implicate, în vederea depăşirii situaţiilor de risc (Centrul de Recuperare şi Reintegrare Socială a agresorilor familiali din judeţul Galaţi şi Centrul de asistenţă destinat agresorilor familiali «O nouă şansă», din cadrul DGASPC Bucureşti). Două centre nu au angajat personal cu pregătire de specialitate necesară desfăşurării activităţii specifice domeniului (Centrul de asistenţă socială a agresorilor familiali din cadrul Serviciului Public de Asistenţă Socială Cugir şi Centrul de Recuperare şi Reintegrare Socială a agresorilor familiali «ALTER EGO» din cadrul Fundaţiei «Renincoor Open Hand», judeţul Arad)".

Nu există o procedură standard care să oblige autorul unei agresiuni în familie să intre într-un program de reabilitare. Participarea se face pe bază de voluntariat. Ca să apelezi la ajutor, trebuie însă să recunoşti mai întâi că ai o problemă. Venirea într-un centru ar putea fi o alternativă la sentinţa privativă de libertate, dacă pedeapsa este eligibilă suspendării condiţionate (mai mică de 4 ani). Însă numai instanţele pot lua decizii în acest sens. Iar instanţele, de obicei, consideră violenţa în familie o chestiune privată, nu o infracţiune.

"CREDE CĂ NU EL ARE O PROBLEMĂ, CI VICTIMA"
Alin Moanea, director al Fundaţiei "Renincoor Open Hand" din Arad, spune că Centrul de asistenţă destinat agresorilor familiali "ALTER EGO" s-a înfiinţat în luna decembrie a anului 2008, ca o necesitate în încercarea de a rezolva problema violenţei familiale. "Ideea proiectului ne-a venit după ce am înfiinţat Centrul de consiliere şi adăpost pentru femeile victime ale violenţei în familie «TEOFANIA». Centrul este destinat agresorilor familiali şi ar spori eficienţa intervenţiei şi şansele refacerii echilibrului familial." Dacă nu se lucrează cu agresorul, victima e din nou agresată şi demersul efortului depus nu a rezolvat problema. La aproape un an de la înfiinţare, au beneficiat aici de consiliere doar cinci bărbaţi.

"Deoarece agresorul consideră, în cele mai multe din cazuri, că nu el are o problemă, ci victima, e foarte dificil să-i atragem spre aceste servicii. Din păcate, nu există nici o pârghie legală ca să-i obligăm, noi sau o altă instituţie (judecătorie, tribunal, poliţie), să vină spre aceste tipuri de servicii." În 2009, cheltuielile Centrului sunt suportate de Fundaţia "Renincoor Open Hand".

LA GRĂMADĂ
La Centrul de asistenţă destinat agresorilor familiali "O nouă şansă", al DGASPC Bucureşti, l-am găsit pe consilierul Thiery Cristian, care ne-a spus: "Avem clienţi care vin pentru agresiune. Alături se lucrează cu copiii autici (n.r. - termenul corect este «autişti»)". El nu a putut să precizeze câţi "clienţi" are, pentru că în acelaşi loc se oferă consiliere şi pentru dependenţii de alcool sau droguri. Domnul Thiery ne-a mărturisit că el este de fapt specializat pe dependenţă. În acest Centru, agresorul poate beneficia de 12 şedinţe de consiliere, la care se mai adaugă patru pentru cuplu, în cazul în care el revine în familie. (Irina Munteanu)

Va urma
Îi dă voie Biblia bărbatului să-şi lovească femeia? Un interviu cu preotul Gheorghe Holbea.