O singura Dunare si doua Romanii. Giurgiulestiul din Republica Moldo-va, unde se vorbeste fluent limba romana, este scaldat pe o lungime de 480 de metri de apele aceluiasi fluviu care uda malul de sud al Romaniei. Este singura deschidere a moldove-nilor la Dunare. Aici se va da in folosinta un terminal pe-trolier. Cititi si: ●Tulcea - Navele la spinare! Portul se muta ● Ostrov - Insula nimanui de pe granita Europei ●Parcul rece de la kilometrul 107 ●Jurnal de Croaziera - O zi cu Buteseaca ● Blog Croaziera

Giurgiulesti, unicul port la Dunare

Singura deschidere a Republicii Moldova la Dunare se afla la Giurgiulesti, un sat cu 3.000 de suflete, toate vorbitoare de o limba romana impecabila. Moldovenii construiesc aici, pe o limba de pamant de juma’ de kilometru, un terminal petrolier.

Cum iesi din Galati inspre est, tii drumul drept si urmaresti indicatoarele. Tinta: Galati rutier, punctul de frontiera inspre Giurgiulesti, Republica Moldova. Nu sunt gropi, nici denivelari, asfaltul abia se toarna pe unele portiuni. Ajungem la punctul de frontiera recent modernizat si dotat cu un sistem ultramodern de supraveghere - de la 1 ianuarie 2007, Romania va deveni granita de est a Uniunii Europene, iar Bruxellesul ne-a cerut sa ne aliniem standardelor si in privinta securizarii frontierelor.

In vama, doua-trei masini cu numere de Republica Moldova. Oamenii sunt intrebati cu ce scop intra in Romania, li se cer pasapoartele si sunt rugati sa astepte. Procedurile nu dureaza cateva minute. Asta in cazul in care moldovenii nu transporta legume si fructe pe bancheta din spate a masinilor sau daca nu incearca sa treaca ilegal in Romania tigari sau benzina.

Ne luam ramas-bun de la gazdele noastre din vama romaneasca si ne indreptam spre Giurgiulesti cu toata viteza inainte.

TINERII NATURALISTI. La 2 kilometri dupa vama moldoveneasca, pe partea dreapta, zeci de muncitori lucreaza la terminalul petrolier dunarean al Giurgiulestiului. Moldovenii construiesc aici un ponton pentru navele petroliere si chiar au incercat sa faca si un port comercial. S-a renuntat insa la acest din urma proiect. Pe partea stanga, soseaua ne duce direct in sat. Nimerim chiar la ora la care elevii ies de la scoala. Scoala Mihail Sadoveanu. Cu 503 elevi. Oprim in centru, langa primarie, vizavi de scoala si de Statia Tinerilor Naturalisti (adica Muzeul de Stiintele Naturii) si intram in vorba cu copiii. Imbracati in uniforme, curati, spalati, veseli nevoie-mare, micutii fac cerc in jurul nostru. Se minuneaza cand vad camera de luat vederi a cameramanului de la Antena 3 sau aparatul foto al colegului meu. Ne explica intr-o limba romana clara, curata si fara accent cum invata ei despre istoria romanilor si nu ne ascund ca-si doresc sa plece in Ucraina sau Statele Unite, pentru ca "acolo se traieste bine".

CORECTITUDINE... "Reparatie frigiderilor, masinele de spalat, aspiratorilor de praf, televizorilor"

Unul dintre micuti - sa fi avut vreo 9 ani - scoate un telefon mobil cu camera si ne face poze. Ne intreaba cand o sa se vada la Antena 1, se scuza politicos si pleaca. Aveam sa aflam mai tarziu ca oamenii din sat si din tot judetul Cahul urmaresc cu interes canalele romanesti de televiziune care se prind aici. Sunt la curent cu tot ce se intampla in Romania si sunt capabili sa vorbeasca despre aproape orice.

Cativa copii ne povestesc despre panoul de onoare al satului, situat chiar in centrul Giurgiulestiului si renovat in urma cu patru ani. Aici, sloganurile propagandistice ale vechiului regim dau inca imbold oamenilor locului: "Cum vom munci astazi, asa vom trai maine", "Pamantul, istoria si limba sunt in esenta cei trei stalpi pe care se tine neamul", "Omul e slavit prin munca", "Sa ne fie sufletul ca painea".

POLITICA, FRATE! Primarul simpatizeaza cu rusii si comunistii

GIURGIULESTENII AU DE TOATE. Au speranta, nu se plang aproape de nimic, sunt fericiti declarati. Este satul cel mai vesel pe care l-am vizitat pana acum de la inceputul croazierei. Giurgiulestenilor le lipseste insa o biserica. Daramata de sovietici pe la sfarsitul anilor ’60, biserica din Giurgiulesti nu a fost niciodata reconstruita. Oamenii, care se intalnesc cu Dumnezeu intr-o casa apartinand unui barbat deportat in Siberia, dau vina tot pe primar. Edilul nu prea are de gand sa le construiasca o biserica. El s-a declarat liber-cugetator, "ca si Iliescu si Tariceanu", si se bate cu pumnii in piept ca are credinta "doar in ceva", fara a denumi insa acel ceva.

LEUL SI FOCA. Trei copii de 7-8 ani se alearga in fata unei cladiri mascate de crengile lungi ale unor copaci cu frunze mici. Casoaia darapanata, cu geamuri sparte sau crapate si cu scari strambe la intrare adaposteste Muzeul Stiintelor Naturale sau, cum ii spun localnicii, "Statia Tinerilor Naturalisti". Cladirea arata jalnic si pe dinauntru. Aflam ca primarul nu este foarte interesat nici de renovarea muzeului sau macar de repararea acoperisului care sta sa cada. Intram. Un leu cu coama si ochi scobiti ne astepta la intrare. Animalul a fost primit de la un circ. Murise din cine stie ce motive, iar profesorul de Stiinte naturale din Giurgiulesti il adusese in sat si-l impaiase. La fel s-a intamplat si cu vitelul cu doua capete, adus de la granicerii din Zastava, si cu foca pe care o crescusera niste giurgiulesteni in spatele casei pana cand si-a dat obstescul sfarsit, si cu mielul cu doua capete, care aducea teribil cu o caracatita cu blana, si cu cate si mai cate lighinoane umplute, intr-o odaita din muzeu, cu tot felul de substante.

SARACII ROMANI
"Domnilor vecini, domnilor romani, noi nu vrem sa ne unim cu Romania. Voi nu sunteti pregatiti sa intrati in Uniunea Europeana. Sunteti prea saraci, n-aveti electricitate in satele voastre. Noi ne aflam cu mult inaintea voastra. Ne-am deprins cu rusul. Rusia ne asigura cu gaze naturale, cu surse petroliere" - Nicolae Tornea, primarul Giurgiulestiului

IESIREA LA FLUVIU

Despre terminalul petrolier din Giurgiulesti ne-a vorbit primarul satului, Nicolae Tornea. Edilul, cu pretentii de mare orator si un simpatizant declarat al comunistilor, pare mai mult decat incantat ca la el in sat se va inaugura, la 26 octombrie, terminalul petrolier. Construit pe fasia de 480 de metri moldovenesti si pe un surplus de 120 de metri concesionati de la ucraineni, micutul port va crea 1.500 de locuri de munca pentru locuitorii zonei. Proiectul - estimat initial la o valoare de 38 de milioane de dolari - bani oferiti de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare - a fost pornit in 1996. Trei ani mai tarziu, lucrarile au fost stopate din motive politice si reluate abia la inceputul lui 2005.