Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cinci sute de covoare. Cinci sute de poveşti. Câmpuri, flori, vase cu flori, cai, călăreţi, fete, băieţi, ape, brazi, pomul vieţii. Culori mature, serioase, culori vesele, ca nişte copii cărora le-ai scăpat puţin mâna din mâna ta şi fug jucăuş prin iarbă. În tezaurul Muzeului Naţional al Satului "Dimitrie Gusti" sunt păstrate cu sfinţenie, cum cu sfinţenie au fost lucrate, 517 covoare şi lăicere din Moldova.
Toate sunt preţioase, iar unele dintre ele sunt foarte fragile, aşa că nu vor mai putea fi expuse pentru a fi văzute de public. Pentru cei care simt bucurie atunci când mângâie cu privirea un lucru făcut de mâna unui om simplu, dar plin de har, doamna doctor Georgeta Stoica, fost director al muzeului şi un cercetător fără odihnă al lumii satului românesc, a adunat poveştile acestor covoare în lucrarea "Colecţia de covoare din Moldova". Piesele intrate în patrimoniul Muzeului se împart în două categorii: unele provin din Basarabia, fiind cumpărate în 1936, atunci când s-a înfiinţat sectorul basarabean al Muzeului Satului Românesc, din satele cercetate înainte de profesorul Dimitrie Gusti. Celelalte au fost achiziţionate din diferite localităţi cu prilejul reorganizării şi completării cu monumente a sectorului Moldova(...) din cercetările organizate după 1956 în Moldova de Nord - Suceava, Zona lacului de acumulare de la Bicaz - Neamţ sau Ţara Vrancei, - spune autorul lucrării.
Ca vechime, piesele din această colecţie se situează între mijlocul secolului al XVIII-lea şi primele decenii ale secolului al XX-lea.
În Moldova s-au folosit două tipuri de războaie de ţesut: războiul orizontal, cunoscut pe teritoriul ţării noastre din secolele al X-lea - al XI-lea. Acest război se găsea în toate satele, aproape în orice gospodărie. Cealaltă variantă - ghergheful - războiul vertical era specific atelierelor în care se realizau covoare cu dimensiuni mari.
O LUME DE IDEI
Cercetătorul descrie în câteva fraze importanţa păstrării acestor minuni create pe sufletul românului:
"Ceea ce impresionează în arta textilă moldovenească este decorul bogat şi variat care ilustrează concepţii specifice ale poporului român cu origini străvechi, perpetuate pe covoare sub forma unui «tezaur de semne scrise». Pe lăicere şi pe covoare apar interpretate motive cu origini îndepărtate, documente care indică lungi călătorii în Bizanţ, în Orientul Mijlociu, în Evul Mediu Occidental sau sud-estul european. Toate aceste elemente au fost grefate pe fondul formelor şi decorului autohton pe care l-au îmbogăţit înfăţişând o lume de idei care poartă pecetea specificului etnic şi au valoare culturală."
O lucrare (bilingvă, română şi engleză) despre chinurile şi mândria facerii unui lucru de valoare şi, în acelaşi timp, folositor în casă, un element important din lada de zestre a oricărei fete.
DUPĂ MODĂ...
Motivele, culorile, mărimile covoarelor s-au schimbat o dată cu moda vremii şi cu ... schimbarea domniilor. "Vechimea practicării ţesutului pe teritoriul României este atestată prin săpăturile arheologice din neolitic, arată doctor Stoica. Meşteşugul s-a perpetuat fără întrerupere până în zilele noastre cu perioade de înflorire, stagnare sau decădere în funcţie de condiţiile istorice şi social-economice.(...) Creaţia autohtonă a fost receptivă la marile curente artistice care au străbătut Europa în diferite perioade. În Moldova, domnitorii şi boierii au avut legături strânse cu Polonia până în secolul al XVI-lea, când, odată cu instalarea domnitorilor fanarioţi, se face simţită cu mai multă putere influenţa orientală şi sud-est europeană."
Imagini din volumul "Colecţia de Covoare din Moldova", autor dr. Georgeta Stoica
Citește pe Antena3.ro
