Ghid de presă

A fost o vreme când succesul unui cotidian era asociat exclusiv figurii emblematice aflate în fruntea acelei publicaţii. Nu se vorbea mai deloc de strategii de marketing, iar publicitatea inserată în ziar era privită mai degrabă ca un semn de slăbiciune.

A fost o vreme când succesul unui cotidian era asociat exclusiv figurii emblematice aflate în fruntea acelei publicaţii. Nu se vorbea mai deloc de strategii de marketing, iar publicitatea inserată în ziar era privită mai degrabă ca un semn de slăbiciune.

În cei 17 ani scurşi de la Revoluţie societatea civilă a trecut printr-un dureros proces de maturizare, la fel ca şi mass-media românească. S-a depăşit perioada romantică, atunci când ziarul se făcea într-un fum de-l tăiai cu cuţitul şi cu sticla de vin pe birou. Succesul unui cotidian în zilele noastre nu depinde doar de calitatea textelor din el. “Oricât de valoros ar fi un text, în absenţa clarităţii grafice nu va ajunge la cititor”, spune Cătălin Tolontan în paginile “Ghidului ma­nagerului de presă”, apărut la Editura Humanitas şi la realizarea căruia au participat: Vlad A. Arghir, Liviu Burlacu, Dana Cristescu, Silviu Ispasn, Delia Mucică, Cristina Simion (coordonator), Cătălin Tolontan şi Arina Ureche.

STRATEGIE DE SUCCES. În acelaşi volum, Silviu Ispas, Ma­naging Director la European Media Invest Grup GmbH, München şi ARBO Media, aminteşte de strategiile de succes folosite de ziarele din România pentru a se impune pe o piaţă din ce în ce mai aglomerată. “Una dintre cele mai mari explozii de tiraj din Europa ultimilor ani a fost cea a Jurnalului Naţional (speţă intrată datorită unicităţii vitezei şi dimensiunii de creştere a tirajului chiar şi în atenţia World Association of Newspapers)”, se men­ţionează în carte. Marius Tucă, directorul Jurnalului Naţional şi realizatorul celui mai longeviv talk-show din România (“Marius Tucă Show”), a realizat o campanie desă­vârşită de promovare zilnică a publi­caţiei. Iar posibilitatea câşti­gării în fiecare zi a unui autotu­rism Logan, imediat după lansarea acestuia pe piaţa internă (în momentul când ro­mânii care corespundeau în majoritate targetului publicaţiei doreau cu disperare să vadă şi să aibă o asemenea maşină), n-a fost decât cireaşa de pe tortul unei campanii ingenioase.

Citește pe Antena3.ro

Ce locuri poți să vizitezi în Maramureș dacă mergi de Crăciun sau Revelion în 2024. Cele mai frumoase obiective turistice iarna

POVEŢE. Redactor-şef al Gazetei Sporturilor, Cătălin Tolontan, oferă 50 de sfaturi managerilor de redacţie. Orice redacţie are o mi­siune: “Chiar dacă nu e formulată explicit în documentele companiilor media, ea există... Ca şefi de redacţie, încercaţi să definiţi misiunea, să o for­mulaţi şi să o împărtăşiţi celor­lalţi. Este responsabilitatea dumneavoastră”. Tot el zice că ziariştii ar trebui să interacţioneze electronic cu cititorii, într-un mod cât mai poli­ticos. Deoarece “cititorii n-au întotdeauna dreptate, dar au mouse”. O altă povaţă oferită de Tolontan este legată de integrarea netului în spaţiul redacţiei. “Când vorbiţi despre ediţia online, colegii simt în vocea dumneavoastră viziune şi încredere. Faceţi ca acest lucru să se vadă practic! Nu separaţi cele două redacţii, print şi online”, mai adaugă redactorul-şef al Gazetei. De asemenea, Tolontan îi sfătuieşte pe ma­nagerii de redacţie să se bucure, cu toate că jurnalismul este o meserie dificilă: “Aici, în redacţie, ţi se întâmplă într-o săptă­mâ­nă cât altor oameni într-o viaţă. Fiţi mulţumiţi pentru că trăiţi interesant, în mijlo­cul evenimentelor şi alături de băr­ba­ţi şi femei curajoşi, curioşi şi edu­caţi! Aflaţi lucruri în premieră, sun­teţi martorii derulării unor fapte despre care alţii abia aud. Lucraţi într-o colecţie de orgolii şi de talente, într-o agitaţie creativă şi aveţi de luat decizii care pot schimba în bine viaţa oamenilor. Bucuraţi-vă şi gândiţi-vă cum aţi fi fost fără toate astea!”.

TENDINŢE. Vlad A. Arghir observă că publicul de azi preferă formate comode şi citeşte mai puţin, acest lucru încurajând trecerea la formatul compact sau mediu. “Economia de hârtie, adaptarea la formate standardizate de publicitate şi la delocalizarea producţiei aduc scăderi semnificative ale costurilor, astfel că tabloidizarea se autopropagă”, a explicat Arghir. Reversul medaliei îl reprezintă scăderea veniturilor din publi­citate. În România, tabloidizarea este asociată, în general, presei de scandal. “Conversia riscă să scadă veniturile din publicitate, să dezorganizeze segmentarea tematică a publicaţiei şi să aducă atingerea prestigiului.” Totodată, Vlad A. Arghir este de părere că în România raportul dintre pu­blicitate (de regulă sursa principală de finanţare) şi conţinutul redacţional, care trebuie să-şi păstreze indepedenţa pentru a da valoare spaţiului publicitar, rămâne încă neclară. Iar publicitatea ascunsă e o practică frecventă.

Stategie

“Una dintre cele mai mari explozii de tiraj din Europa ultimilor ani a fost cea a Jurnalului Naţional (speţă intrată datorită unicităţii vitezei şi dimensiunii de creştere a tirajului chiar şi în atenţia World Association of Newspapers). Marius Tucă, directorul Jurnalului Naţional şi realizatorul celui mai longeviv talk-show din România («Marius Tucă Show»), a realizat o campanie desăvârşită de promovare zilnică a publicaţiei”

Silviu Ispas, managing Director la European Media Invest Grup GmbH, München şi ARBO Media

Bucuraţi-vă

“Aici, în redacţie, ţi se întâmplă într-o săptămână cât altor oameni într-o viaţă. Fiţi mulţumiţi pentru că trăiţi interesant, în mijlocul evenimentelor şi alături de bărbaţi şi femei curajoşi, curioşi şi educaţi! Aflaţi lucruri în premieră, sunteţi martorii derulării unor fapte despre care alţii abia aud. Lucraţi într-o colecţie de orgolii şi de talente, într-o agitaţie creativă şi aveţi de luat decizii care pot schimba în bine viaţa oamenilor. Bucuraţi-vă şi gândiţi-vă cum aţi fi fost fără toate astea”

Cătălin Tolontan, redactor-şef Gazeta Sporturilor

adrian.vaduva@jurnalul.ro