Giurgiu face filme cu bani de la UE

Ca o peliculă deja vedetă, noul film al lui Tudor Giurgiu – “Me sem baxtalo.../ Sunt norocos...” a ţinut publicul în aşteptare peste o oră, până când a fost proiectat marţi seară la Muzeul Ţăranului Român.

Ca o peliculă deja vedetă, noul film al lui Tudor Giurgiu – “Me sem baxtalo.../ Sunt norocos...” a ţinut publicul în aşteptare peste o oră, până când a fost proiectat marţi seară la Muzeul Ţăranului Român.

După ce a “golit”, conside­rabil, rezervoarele financiare ale Televiziunii Pu­blice – instituţie de la conducerea căreia a şi demisionat în cele din urmă – regizorul Tudor Giurgiu se pare că a dat peste un alt “pot” gras: bani de la Uniunea Europeană (celebrele fonduri PHARE) pentru cel mai nou film al său – “Me sem baxtalo.../ Sunt norocos...”. Documentarul, care prezintă po­veşti de viaţă ale comunităţii ro­me din România, este realizat de Ca­sa de producţie Hai Hui Entertainment, un alt business al familiei Giurgiu, de care oficial “răs­pun­de” soţia, Oana Bujgoi-Giurgiu, tot regizor de meserie.

“PREMIERĂ”. Astfel, în mod conştient sau nu, tânărul regizor a mai realizat o premieră în cinematografia autohtonă: până în acest moment, nici un alt cineast nu a mai primit fonduri PHARE pentru realizarea unei pelicule. De obicei, banii se dau de către Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC) sau se găsesc, să spunem, prin mijloace proprii. “Personal, nu cred, nu am cunoştinţă ca, în afară de filmul domnului Giurgiu, o altă peliculă să mai fi fost făcută în România cu fonduri PHARE, cu bani de la Uniunea Europeană”, ne-a declarat Eugen Şerbănescu, directorul CNC.

Citește pe Antena3.ro

Cea mai rară și mai stranie pasăre de curte. Cum arată găina cu carne neagră, care costă 2.200 de euro

Dar să vedem cum a intrat Tudor Giurgiu în posesia celor “circa 60.000-80.000 de euro”, cât a fost declarat cu largă aproximare bugetul documentarului, potrivit propriei declaraţii a regizorului. În septembrie 2007 a avut loc o licitaţie de proiecte, la care au mai participat alţi şapte concurenţi, printre care şi Cristi Mungiu şi Hanno Hofer, licitaţie în urma căreia comisia de evaluare a declarat câştigător proiectul celor de la Hai Hui Entertainment. Interesant este că această licitaţie a fost organizată de o firmă de ori­gine austriacă, Human Dymamics, care la rându-i a câştigat o licitaţie făcută de Guvernul României, miza fiind banii veniţi de la Uniunea Europeană. Am fi dorit ca Tudor Giurgiu să ne ofere mai multe detalii despre modul în care a fost cheltuit bugetul filmului, însă, până la închiderea ediţiei, regizorul nu a putut fi găsit.

POVESTEA. “Me sem baxtalo.../ Sunt norocos...” a fost lansat marţi seară la Muzeul Ţăranului Român, în Sala Horia Bernea. Nicu Dumitru, de etnie romă, şi Toma Peiu, român, sunt cele două personaje care timp de zece zile călătoresc prin diferite comunităţi de romi: Seaca (Olt), Feteşti (Ialomiţa), Grădinari (Olt), Brăteiu (Sibiu), Dumbrăveni (Sibiu), Sfântu Gheorghe (Covasna), dar se opresc şi la trei studenţi de ori­gine romă, aflaţi în Bucureşti. Pe parcursul periplului, cei doi reporteri încearcă să îşi explice, fiecare, discutând, comentând mult si­tuaţiile pe care le întâmpină în drumurile lor.

ramona.draghici@jurnalul.ro

Campanie

“Discriminarea romilor se învaţă acasă. Cunoaşte-i înainte să-i judeci” este o campanie socială, lansată în cadrul platformei de comunicare S.P.E.R. (Stop Prejudecăţilor despre Etnia Romă), proiect în cadrul căruia a fost realizat şi documentarul lui Giurgiu. Programul este o iniţiativă de conştientizare şi educare a cetăţenilor cu privire la propriile stereotipuri şi prejudecăţi faţă de romi. Campania este implementată de Secretariatul General al Guvernului (SGG) şi de Agenţia Naţională pentru Romi, prin programul PHARE RO 2004/016 – 772.01.01.01 “Consolidarea capacităţii instituţionale şi dezvoltarea de parteneriate pentru îmbunătăţirea percepţiei şi condiţiilor romilor”. Campania a început la 10 octombrie şi se desfăşoară până la sfârşitul anului. O serie de nume cunoscute, precum Andrei Gheorghe, Mircea Toma, Maia Morgenstern, Cătălin Mitulescu, Hanno Hofer, Cristian Pârvulescu, Renate Weber, Liviu Antonesei sau Dragoş Bucurenci, s-a alăturat campaniei şi susţine schimbarea percepţiei colective despre romi. Proiectul reînnoieşte, cu această ocazie, invitaţia de a semna petiţia S.P.E.R. împotriva discriminării romilor.