x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Sentimentalul care se ascunde în parodie

0
Autor: Serban Cionoff 15 Sep 2009 - 00:00
Sentimentalul care se ascunde în parodie Ilustraţie obţinută cu sprijinul Muzeului Naţional al Literaturii Române, care poate fi vizitat de marţi până vineri, între orele 10:00-18:00/



Nu cred că am la îndemână un mai nimerit mod de a întâmpina tipărirea "Romanţelor pentru mai târziu" ale lui Ion Minulescu, în noua serie a "Biblio­tecii pentru toţi", decât prin aceste stihuri: "Străinule ce baţi la poartă/ De unde vii/ Şi cine eşti?.../ Străinule de lumea noastră/ Răspunde-ne de unde vii/ Prin care lumi trăind coşmarul nepovestitelor poveşti/ Şi-n care stea găseşti culoarea decoloratei nebunii?...".

Nu cumva şi în zilele noastre, în care, pentru prea mulţi, arta se confundă cu kitsch-ul, iar valoa­rea (în absolut) este uzurpată de valoarea de întrebuinţare, muzicalitatea solemnă, ba chiar şi "tonul fanfaron şi teatral" (G. Călinescu) pot face ca lirica minulesciană să aibă soarta prezisă în finalul "Roman­ţei pentru noul venit": "Dar poarta a ră­mas închisă la glasul artei viitoare"? Fi­reş­te cu amendamentul că în loc de "Era prin anul o mie nouă sute opt - îmi pare" să citim: "Era prin anul două mii nouă - sunt sigur".

Dacă ar fi să dăm "par­tea leului" devoratorilor de biografii ro­man­ţate, Ion Minulescu are câteva date care l-ar putea face să fie erou al unei cărţi de succes. Viitorul scriitor se naşte în Bucureşti, în noaptea de 6 spre 7 ianuarie 1881. Tatăl său, Tudor Minulescu, murise, cu nici o săptămână în urmă, în timpul petrecerii de revelion, iar mama sa, Alexandrina, născută Ciucă, rămâne văduvă de foarte tânără. În cei 63 de ani cât i-a fost dat să vie­ţuias­că, Ion Minulescu a fost şi adulat şi contestat, aşa după cum îi stă numai bine unui scriitor "la modă".

Nici moartea sa nu iese din tipare: Minulescu se stinge în urma unui colaps cardiac, răvăşit fiind de bombardamentele americane asupra Bu­cu­reş­tiului. "Totul - îşi va aminti peste ani Claudia Millian, soţia poetului - din­tr-o hotărâre necu­nos­cută şi peste împo­tri­vi­rea mea a trecut totul ca o apă în­ghe­ţa­tă." Dar, oricât tâlc ar avea aceste împrejurări, adevăratul Ion Minu­escu trebuie căutat dincolo de ele. Ion Mi­nu­lescu însuşi şi-a înţeles desti­nul, ca om şi ca scriitor, şi l-a rostit fără ocolişuri de prisos: "Nu sunt ce par a fi - / Nu sunt / Ni­­mic din ceea ce aş fi vrut să fiu!./Dar fiindcă m-am născut fără să ştiu,/ Sau prea curând/ Sau poate prea târziu.../ M-am resemnat, ca orice bun creştin,/ Şi n-am rămas decât cel... care sunt!"

Nici alte autoportrete minulesciene nu ne lasă să risipim misterul: Ca, de pildă, aceste "Rân­duri pentru credinţa mea": "Mă-ntreb, ce s-a putut schimba/ În mine/ şi-n credinţa mea,/ În care ştiu că n-am schimbat nimic,/ Nici chiar mândria mea de ucenic,/ Pe care şi-azi mi-o mai găsesc/ În cele câteva volume în care n-am scris decât glume,/ De teamă să nu-mbătrânesc!". Pentru ca, până la urmă, să recunoască: "Căci, dacă lacul şi cu lu­na/Ră­­mân la fel, întotdeuna,/ La fel, nu ne-am putut schimba/ Nici eu/ Nici ea - credinţa mea!...".

Bănuit cum că ar pune teatralitatea, efectul jocului - noi i-am spune, azi, "imaginea" - pe primul plan, Ion Minulescu  nu era, câtuşi de puţin, un cabotin mărunt, un vanitos de duzină. Nu altceva reţinea G. Călinescu la Minulescu, atunci când se ambiţiona să descopere "taina simbolismului minulescian". În esenţa lui, domnul Minulescu a rămas neschimbat. Poezia sa se află în faşa simbolismului românesc de dinainte de război. Domnul Minulescu e un mare sentimental şi la d-sa simbolul e un mod de a ascunde sentimentul care îl ruşi­nea­ză. Fiindu-i ruşine de sentimentul său, poetul îl spune în parodie.
SENTIMENTUL CARE ÎL RUŞINEAZĂ
Formidabilă această intuiţie a lui G. Că­linescu! Pentru că, dacă încercăm să ci­tim poezia minulesciană, cu ochii minţii unui om al zilelor noastre, tocmai această "ascundere a sentimentului, în parodie" este ceea ce ne atrage şi ne vrăjeşte. Mai ales, în poezia de dragoste, Ion Minulescu face din poză, din ambianţă, din decor, un fel de a se ruşina de propriile sentimente. Să ne amintim aceste vresuri pe care, cu un prilej anume, mai fiecare dintre noi le-am recitat:  "Eu ştiu c-ai să mă-nşeli chiar mâine,.../ Dar fiindcă azi mi te dai toată,/Am să te iert - / E vechi pă­ca­tul/ Şi nu eşti prima vinovată!...".

După care, urmează desfăşurarea luxuriantă a visului eternului îndrăgostit: "În cinstea ta,/ Cea mai frumoasă din toate fetele cu mint,/ Am ars miresme-otrăvitoare în trepieduri de argint,/ În pat ţi-am pre­sărat garoafe/ Şi maci - / Tot flori însân­gerate - / Şi cu parfum de brad pătat-am dantela pernelor curate,/ Iar în covorul din perete ca şi-ntr-o glastră am înfipt/ Trei ramuri verzi de lămâiţă/ Şi-un ram uscat de-Eucalipt". Totul culminând cu promisiunea desfătării îndelung aşteptate şi, tot îndelung, pregătite: "Şi-aşa tăcuţi - / Ca două umbre, trântiţi pe mal­dărul de flori - / Să-ncepem slujba-n miez de noapte/ Şi mâine s-o sfârşim în zori!".

Dar nu doar pentru întâlnirea visată este pregătit poetul. Altă dată, o va petrece pe "cea care pleacă", cu un ritual la fel de bine pregătit dinainte. Adică, încercând să ascundă: lacrima în dosul unei îndoieli bine jucate: "Tu crezi c-a fost iubire-adevărată.../ Eu cred c-a fost o scurtă nebunie.../ Dar ce anume-a fost,/ Ce-am vrut să fie/ Noi nu vom şti-o poate niciodată...". Mereu aşteptând o iubire "care va veni" şi mereu încercând să o uite pe "cea care va pleca", poetul construieşte un scenariu anume, dând fie­că­rei noi întâlniri aerul solemn al clipei unice. în felul ei, "Romanţa fără muzică" este o bijuterie greu de egalat: "în seara când ne-o întâlni - /Căci va veni şi seara-aceea - / În seara-aceea voi aprinde trei candelabre de argint/ Şi-ţi voi citi/ Capitole din epopeea/ Amantelor din Siracuza,/ Citera,/ Lesbos/ Şi Corint.../ Şi-n seara când ne-om întâlni/ Te-oi întreba,/ Ca şi pe multele pe care le-am întrebat-naintea ta:/ -Voieşti sau nu să fii a mea?". Ceea ce este, ceea ce rămâne.

Cât pri­veşte locul lui Ion Minulescu în universul lite­rar românesc, un răspuns, cuprin­ză­tor şi  sugestiv, l-a dat, cred, Matei Că­li­nes­­cu: "În istoria literaturii române, Mi­nu­­lescu ră­mâ­ne în primul rând ca poet. Apărut în momentul paroxistic al se­mă­nă­to­ris­mu­lui agrest, autorul «Roman­ţe­lor» îşi gă­seş­te o sursă de inspiraţie în lu­mea civili­zaţiei citadine, aducând prin poezia sa mă­rturia unei sensibilităţi noi în literatura noastră. Lăsând la o parte ceea ce ţine de o originalitate căutată şi de o afectare a comportamentului zis, printr-un cu­vânt care-şi păstrează sensul francez «ar­tist», sensibilitatea minulesciană e, într-un context literar dominat de «dez­ră­dă­cinaţi» convenţionali, vie şi plină de vioiciune, cu secrete, dar bogate resurse de optimism, inteligenţa artisitcă a poe­tului e mobilă şi diversă, receptivă şi cer­ce­tă­toare. Toţi aceşti factori fac parte din sinteza lirico-umoristică pe care Mi­nu­lesc­u o realizează cu atât farmec conta­gios în versurile sale". Nu văd ce ar mai fi de adăugat.
CRIZANTEMELE, ÎNTRE LUCHIAN ŞI MINULESCU
Considerând arta ca reflexie a trăirilor personale, Ştefan Luchian a făcut din pictură oglinda stărilor sale sufleteşti. Urmărindu-i firul vieţii, marcată adesea de suferinţă şi boală, suntem puşi faţă-n faţă cu o personalitate remarcabilă, un adevărat luptător a cărui existenţă se amestecă, până la confuzie, cu arta sa. Un bărbat frumos, cu aer de dandy şi încărcătura pozitivă a unei copilării liniştite, petrecute în peisajele pline de farmec ale ştefăneştiului, Luchian a fost unul dintre cei mai în vogă artişti fin de siècle XIX. Cu atitudinea sa curajoasă şi protestatară, s-a plasat în fruntea artiştilor care au sincronizat arta românească cu modernitatea europeană, devenind personalitatea care domină indiscutabil pictura la graniţa dintre secolele al XIX-lea şi al XX-lea. Studiile la München şi Paris i-au deschis gustul pentru simbolism şi Art Nouveau, îndepărtându-l de influenţa covâşitoare a maestrului generaţiei sale, Nicolae Grigorescu.

Lorica cu crizanteme se înscrie în linia lucrărilor cu tematică simbolistă realizate de Luchian în ultimii ani ai vieţii, când boala îl izolase în atelier. Lorica pentru care a pozat din nou un model familiar lui Luchian, nepoata sa Laura Cocea, este surprinsă într-o atitudine pasivă, vrăjită parcă de buchetul de crizanteme pe care îl fixează meditativ. Motivele majore ale simbolismului: melancolia şi florile creează o punte de legătură între lirica lui Ion Minulescu şi plastica lui Ştefan Luchian. Contemporani, ambii artişti au fost marcaţi de mediul parizian, unde simbolismul era în mare vogă. Deşi Ştefan Luchian nu s-a numărat printre artiştii apropiaţi cercului lui Minulescu, plastica sa ilustrează perfect versurile literatului ambii raporându-se la aceleaşi simboluri ale efemerului existenţei umane din care creează lumi multicolore. Ştefan Luchian (1868-1916) "Lorica cu crizanteme", 1912 ; ulei pe pânză, 60 x 76,5 cm; MNAR, Galeria de Artă Românească Modernă (sala 3). (Valentina Iancu)
Citeşte mai multe despre:   biblioteca pentru toţi

 



Mai multe titluri din categorie

„LIBERTY”, unul dintre cele mai recente proiecte europene TNRS, aduce noi oportunități pentru tinerii artiști

„LIBERTY”, unul dintre cele mai recente proiecte europene TNRS, aduce noi oportunități pentru tinerii artiști
Galerie Foto Preselecții în perioada 8 aprilie - 3 mai 2021   LIBERTY, printre cele mai actuale proiecte europene în care este implicat Teatrul Naţional „Radu Stanca” din Sibiu, finanțat prin Programul Europa...

Experiment fotografic, pictură live și performance Poetrip în luna aprilie la galeria Celula de Artă din București

Experiment fotografic, pictură live și performance Poetrip în luna aprilie la galeria Celula de Artă din București
Galerie Foto Spațiul stradal al galeriei neconvenționale Celula de Artă va fi populat și în luna aprilie cu lucrări și demonstrații de artă, cu care trecătorii pot interacționa direct și fără intermedieri: experimentul...

Competiția One World Romania 14

Competiția One World Romania 14
Galerie Foto Competiția ediției de anul acesta a festivalului One World România, care se va desfășura fizic la București între 21 și 30 mai, și online între 31 mai și 6 iunie, cuprinde cele mai incitante 9 filme din...

Ediție aniversară a Zilelor Filmului Românesc, cu ocazia împlinirii a 15 ani de existență a ICR Stockholm

Ediție aniversară a Zilelor Filmului Românesc, cu ocazia împlinirii a 15 ani de existență a ICR Stockholm
Galerie Foto Şapte dintre cele mai apreciate filme româneşti recente, printre care documentarul „Colectiv” (2019), nominalizat la două premii Oscar, „Malmkrog” (2020), premiat la Berlinale, şi „La Gomera” (2019),...

Italia o citește pe Doina Ruști. „Omulețul roșu”, reeditat la Roma după 10 ani de la succesul primei traduceri

Italia o citește pe Doina Ruști. „Omulețul roșu”, reeditat la Roma după 10 ani de la succesul primei traduceri
Galerie Foto Cartea a fost preluată de Sandro Teti Editore, din Roma, în traducerea profesorului Roberto Merlo. Autoare a 12 romane și a peste 50 de povestiri, Doina Ruști este unul dintre cei mai traduși și apreciați...

În culise, la ODEON. Cui i-e frica de Virginia Woolf?

În culise, la ODEON. Cui i-e frica de Virginia Woolf?
Vineri, 9 aprilie, ora 19:00, pe canalele Teatrului Odeon, vă invităm să priviți în culisele primei premiere a anului 2021, spectacolul „Cui i-e frică de Virginia Woolf?”, de Edward Albee, regia...

Program integral Ceaikovski, în stagiunea online a Filarmonicii „George Enescu”

Program integral Ceaikovski, în stagiunea online a Filarmonicii „George Enescu”
Galerie Foto Vineri, 9 aprilie 2021, de la ora 19.00, Filarmonica „George Enescu” va transmite înregistrarea unui concert din luna octombrie 2018 cu un program integral Piotr Ilici Ceaikovski. La pupitrul dirijoral s-a aflat...

Premieră la TVR1: serialul polițist BLOCHIN: LA GRANIŢA LEGII

Premieră la TVR1: serialul polițist BLOCHIN: LA GRANIŢA LEGII
Galerie Foto Din 7 aprilie, în fiecare miercuri şi joi, de la ora 23.00, timp de cinci săptămâni, la TVR 1 aveţi întâlnire cu Blochin - un detectiv atipic, la fel ca şi serialul al cărui erou este. Realizat în 2015 de...

Stagiune online, în programul Operei Naționale București din luna aprilie

Stagiune online, în programul Operei Naționale București din luna aprilie
Opera Națională București pregătește publicului în luna aprilie o stagiune online cu titluri din repertoriul său curent. Publicul fidel este invitat pe această cale să susțină artiștii primei scene lirice a...

Când muzica clasică întâlneşte jazz-ul, la Casa Artelor Dinu Lipatti

Când muzica clasică întâlneşte jazz-ul, la Casa Artelor Dinu Lipatti
Galerie Foto Casa Artelor Dinu Lipatti vă invită la cea de-a VIII-a Ediție a Programului Casa Lipatti Open Stage - Stagiune de Recitaluri dedicată muzicienilor independenți, oferindu-vă în premieră online prima parte a...

LONDRA. „Romanian Classics in English”, serie de evenimente dedicate lui Liviu Rebreanu odată cu traducerea romanului Ciuleandra

LONDRA. „Romanian Classics in English”, serie de evenimente dedicate lui Liviu Rebreanu odată cu traducerea romanului Ciuleandra
Galerie Foto Seria de evenimente dedicate scriitorului român Liviu Rebreanu urmează să fie lansată online de ICR Londra, pe pagina Facebook a reprezentanței, miercuri, 7 aprilie, de la ora 19.00 (ora Londrei). Programul are o...

Anul Beethoven la Filarmonica „George Enescu“. Trio Affresco și șapte dintre simfoniile beethoveniene (IV). Recital cameral fără public

Anul Beethoven la Filarmonica „George Enescu“. Trio Affresco și șapte dintre simfoniile beethoveniene (IV). Recital cameral fără public
Galerie Foto Trio Affresco este alcătuit din flautistul Ion Bogdan Ștefănescu, solist al Filarmonicii „George Enescu“, violonistul și compozitorul Vlad Maistorovici, câștigător al concursului „George Enescu“...

Invitație la lectură. Mănâncă sănătos, fă mișcare, gestionează stresul, iubește mai mult!

Invitație la lectură. Mănâncă sănătos, fă mișcare, gestionează stresul, iubește mai mult!
Galerie Foto Cercetările științifice revoluționare ale dr. Dean Ornish, unul dintre autorii volumului ReSetează-te!, arată că schimbarea stilului de viață poate determina reversibilitatea evoluției celor mai...

Ziua Internațională a Conștiinței. Mesajul președintelui Emil Constantinescu adresat Conferinței organizate de Federation of World Peace și UNESCO, 5-6 aprilie 2021

Ziua Internațională a Conștiinței. Mesajul președintelui Emil Constantinescu adresat Conferinței organizate de Federation of World Peace și UNESCO, 5-6 aprilie 2021
Ziua Internațională a Conștiinței a fost stabilită în 25 iulie 2019, prin rezoluția 73/329 a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite și celebrată pentru prima data pe 5 aprilie 2020. Demersul face...

Dialoguri despre literatură și război inspirate de romane traduse în colecția ANANSI

Dialoguri despre literatură și război inspirate de romane traduse în colecția ANANSI
Editura Pandora M inițiază o nouă serie de evenimente pornind de la romane traduse în colecția ANANSI. World Fiction, cel mai recent proiect de traduceri din literatura universală de pe piața de carte din...
Serviciul de email marketing furnizat de