Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Expoziția “Specii de spații” - lucrări din colecţia de artă contemporană Société Générale
Sezonul România-Franța debutează în București cu expoziția Specii de Spații, lucrări din colecția de artă contemporană Société Générale, găzduită la Muzeul Național de artă al României, ce a fost inaugurată pe 18 aprilie, în prezența artistului francez Julien Prévieux, și va putea fi vizitată până pe 14 iulie 2019.
Expoziția reunește 24 de lucrări din colecția de artă contemporană Société Générale, expuse la sediul central al băncii de la Défense. Curatorul expoziției, Mihnea Mircan, ia drept reper conceptual textul Espèces d’espaces (1974), de Georges Perec, un eseu ce examinează diferențele dintre spații domestice și publice, locuri reale și locuri imaginare.
Selecția reflectă diversitatea colecției Société Générale, în subiecte, medii și stiluri, dar și în privința generațiilor și ariilor geografice din care provin artiștii. Ea privilegiază lucrări din ultimul deceniu, și pune în valoare câteva momente-cheie din Colecția Société Générale, ce servesc ca puncte de plecare pentru explorarea discursurilor majore din pictura, sculptura și fotografia contemporană. Lucrărilor din colecție li se adaugă 4 „studii de caz”, în care artiștii prezenți în Colecție – Farah Atassi, Julien Prévieux, Danica Dakić și Florian & Michael Quistrebert – prezintă secțiuni mai ample din practica lor artistică care, fie multiplică abordările conceptuale ori stilistice, fie aprofundează și nuanțează tematica lucrărilor din colecție.
Un proiect separat, dar înrudit din punct de vedere tematic, expoziția Spațiu (continuare și sfârșit), realizată în colaborare de artiștii Iulia Nistor și Achraf Touloub, va putea fi vizitată la Rezidența BRD Scena9 între 19 aprilie și 16 iunie.
Citește pe Antena3.ro
Mihnea Mircan este curator și scriitor. A fost director artistic al Extra City Kunsthal, Anvers, din 2011 până în 2015, și curator de expoziții la instituții precum Muzeul Național de Artă Contemporană și Salonul de Proiecte din București, Stroom Den Haag (Haga), Fundația David Robert (Londra) sau Fondation d’entreprise Ricard (Paris). A fost curator al Pavilionului României în 2007 la Bienala de la Veneția și redactor-șef al mai multor cărți, inclusiv monografii și cataloage de expoziții despre Pavel Büchler, Laure Prouvost și Jean-Luc Moulène.
Ideile și strategiile curatoriale sunt în egală măsură inspirate de această tipologie poetică a locurilor și a comportamentelor pe care acestea le prescriu, condiționează, ori le fac posibile, a modurilor în care orașele și hărțile, paginile și camerele, frontierele reale ori metafizice domină sau stimulează imaginația.
Selecția ocupă două săli ale Muzeului Național de Artă al României, spații care fac palpabil unul dintre sensurile frazei lui Perec. Cele două săli fac parte din extensia unei aripi a Palatului Regal din 1960, extensie care a prelungit mimetic fațada, dar a distorsionat și diluat detaliile la interior, compunând un spațiu generic după noile reguli ale timpului. Deși proiectate și construite în același timp, cele două săli rezolvă în moduri pregnant diferite probleme de scară, detaliu și atmosferă; ele sunt unite printr-un ancadrament care amintește de burduful unui aparat fotografic vechi, ca și cum una ar fi imaginea mai limpede sau neclară a celeilalte. Specii distincte de spații, cele două săli par rezultatul unor permutări aleatorii, ale unei suprapuneri inexacte între tipare formale și ideologice pe aceeași planșetă de arhitectură.
Scenografia expoziției, realizată de Ideogram Studio, accentuează această trăsătură a spațiului fracturat printr-o serie de colțuri ce delimitează patru camere imaginare, orientate diferit și întretăiate, atât între ele cât și cu cele două săli ale muzeului. Aceste demarcații și noile configurații ori dinamici spațiale pe care le delimitează, găzduiesc juxtapunerile pe care le urmărește expoziția între formele diverse, intensitățile și rezonanțele imaginației spațiale ale lucrărilor.
„Cele două expoziții discută problema locului pe care îl imaginează lucrarea de artă, ‘scenografia’ sa internă și a spațiului pe care ea îl ocupă, în relație cu arhitectura și cu alte lucrări dintr-o expoziție. «Specii de Spații» de la MNAR aduce laolaltă lucrări din colecția Société Générale Paris într-un design expozițional care țese legături inedite între felul în care artiștii descriu sau inventează decoruri și spațiul celor două săli de muzeu, la rândul lor rezultate foarte diferite ale istoriei complicate, din punct de vedere politic și architectural, a Palatului Regal. La Rezidența BRD Scena 9, expoziția semnată de Achraf Touloub și Iulia Nistor grupează lucrări existente și intervenții directe în spațiul expozițional, care fie modifică funcții ale obiectelor de acolo, ori aproape dispar, camuflate ]ntr-o aparență de utilitate practică”, declară curatorul Mihnea Mircan.
„Suntem fericiți să deschidem sezonul francez în România cu o selecție remarcabilă din colecția de artă contemporană Société Générale, perechea „în oglindă” a expoziției de artă românească găzduită timp de câteva luni la sediul central al băncii de la Paris. Susținerea pe care o acordăm culturii și artei se bazează pe crezul că acestea trebuie să fie, pe de o parte, accesibile pentru toate categoriile de public, și, pe de altă parte, exemplare și capabile să inspire noi generații de creatori. Pentru că tema centrală este spațiul, ne integrăm în concept și prin spațiul Rezidenței BRD Scena9, în care propunem o continuare a dialogului între culturi, și îi invit pe cât mai mulți iubitori ai artei să-i treacă pragul în timpul Sezonului Franța-România”, a spus François Bloch, CEO, BRD – Groupe Société Générale.
Picturile artistei de origine română Iulia Nistor provoacă privitorul și pune sub semnul întrebării potențialul dezorientării, prin suprapunerea mai multor straturi de vopsea și, în același timp, înlăturarea lor repetată. Lucrările de pictură, sculptură și video ale lui Achraf Touloub sunt realizate cu intenția de a fi “une mise en abyme” prin felul în care repun în scenă experiența realității, fanteziile, halucinațiile, iluziile optice căpătând aceeași valoare ca realitatea.
Cele două evenimente din România, „Specii de Spații” și „Spațiu - continuare și sfârșit”, reflectă succesul expoziției „Lux. Une énergie roumaine” prin care Société Générale din Paris a adus recunoaștere artei contemporane românești. Expozitia a expus pentru publicul parizian lucrările artiștilor români: Radu Belcin, Mircea Cantor, Oana Farcaș, Adrian Ghenie, Flavia Pitiș, Mircea Suciu și Bogdan Vlăduță, în perioada 29 noiembrie 2018 - 17 aprilie 2019.
Una dintre piesele centrale ale expoziției Specii de Spații de la București este intitulată Pickpocket / Hoțul de buzunare, sculptura abstractă din aluminiu a tânărului artist francez Julien Prévieux, laureat al Premiului Marcel Duchamp în 2014, prin care autorul dorește să „fure”, așa cum sugerează și titlul, sensul original al formelor folosite. Sculptura a fost expusă la Centrul Pompidou în 2015.
BRD – Groupe Société Générale, în calitate de partener strategic al Sezonului Cultural Franța-România 2019, își va alinia proiectelele culturale locale la spiritul și tematicile Sezonului, privilegiind creația contemporană și proiectele care propun o continuitate sau perspective de colaborare și după Sezon. Printre proiectele comunicate de BRD sub umbrela Sezonului se numără turneele SoNoRo Conac și Stradivarius, muzeul digital Micro-folie de la Sibiu, Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu și festivalul Circulation și proiecte de robotică și tehnologie „Robotica - un nou sport de echipă”, „Robots in the City” sau „Fête de la Science”.
BRD - Groupe Societe Generale este a treia cea mai mare bancă a României și cea mai extinsă rețea bancară privată a țării. Bancă universală care oferă servicii atât persoanelor fizice, cât și companiilor, BRD face parte din Grupul Société Générale, unul dintre cele mai mari grupuri europene de servicii financiare.
Ca actor social, BRD investește în cultură, educație, tehnologie și sport, sprijinind proiecte care construiesc, dezvoltă, cresc o nouă generație și aduc valoare pe termen lung. BRD privește cultura și educația drept piloni esențiali de dezvoltare ai societății, încurajând proiecte inovatoare, cu potențial de a fi recunoscute și apreciate de tânăra generație.
Sub această viziune a fost creată Fundația9, care coordonează platforma de jurnalism cultural Scena9, centrul cultural Rezidența BRD Scena9 din București si Fondul de cinema Lucian Pintilie, care oferă granturi regizorilor de film debutanți. În cultură, banca investește în proiecte de muzică clasică și artă contemporană. În educație, BRD a creat Școala9, o platformă de jurnalism specializat, și sprijină programe care susțin demersul profesorilor din sistemul formal, dar și planuri, idei și proiecte în domeniul inovării și al tehnologiei. Proiectele susținute de BRD în Sezonul Franța-România se grupează în jurul acestor axe majore: două expoziții de artă contemporană (”Specii de spații” la Muzeul Național de Artă al României și ”Spațiu (continuare și sfârșit)” la Rezidența BRD Scena9), muzeul virtual Micro-folie de la Sibiu, fotografie (Festivalul ”Circulation”), muzică clasică (turneele Stradivarius și SoNoRo Conac), dar și proiectele de robotică și tehnologie (”Robotica - un nou sport de echipă ”, ”Robots in the City” sau ”Fête de la Science”).
Colecția Société Générale este o colecție de artă vie. Creată în 1995, conjugând pictura, fotografia și sculptura, colecția constituie un ansamblu eclectic de peste 1.200 de lucrări și opere de artă. Expusă în sediile Grupului, menirea sa este aceea de a fi văzută de cât mai mulți oameni.
Angajați, publicul larg, parteneri, clienți, elevi sau studenți pot să o descopere în moduri variate și interacțiuni diverse: în timpul amenajărilor, al atelierelor artistice, prin parteneriate, împrumuturi sau expoziții în afara zidurilor.
Dezvoltarea colecției de-a lungul timpului este rezultatul unei politici de achiziție constantă și coerentă, care implică forțele active ale companiei: în fiecare an, colecția se mărește cu noi lucrări selecționate de un comitet ce reunește, alături de experți independenți, membri ai Direcției generale și colaboratori ai Grupului.
Așa cum o arată și lucrările prezentate în această expoziție, această politică de achiziții combină opere ale unor artiști recunoscuți și lucrări ale unor artiști tineri. Ea reflectă în egală măsură, direcția de dezvoltare internațională a Grupului, cu un interes crescut pentru piețele emergente din Europa, Africa sau Asia.
Colecția Société Générale este o expresie a politicii de mecenat cultural durabil, cuprinzătoare și deschise, în fază cu valorile Grupului.
Eli Lotar (1905 – 1969), actor al modernităţii fotografice
Expoziția reprezintă o retrospectivă a operei lui Eli Lotar, așa cum a fost ea realizată în 2017 la Centre Pompidou, și este o premieră absolută pentru România. Dedicată unuia dintre cei mai importanți fotografi ai avangardei pariziene, expoziția adună în jur de 80 de fotografii vintage și o selecție de o sută de documente (cărți, reviste, scrisori, negative, filme) care constituie esența activității artistului.
Fotograf și cineast francez de origine română, Eli Lotar (Eliazar Lotar Teodorescu) „revine” în 1924 la Paris, orașul lui de suflet în care se născuse, după copilăria petrecută la București, alături de tatăl său, Tudor Arghezi, remarcabil intelectual și poet. Apropiat al lui Germaine Krull, de la care învață meserie, și mai târziu al suprarealiștilor; publică mai ales în revistele de avangardă „VU”, „Jazz” și „Arts et métiers graphiques” și participă la mai multe expoziții internaționale importante ca „Fotografie der Gegenwart”, „Film und Foto” și „Documents de la vie sociale”.
Expoziția Eli Lotar (1905-1969) examinează într-o lumină nouă rolul acestui actor crucial al modernității fotografice printr-un parcurs tematic, de la „Noua Viziune” la cinematograful documentar, trecând prin peisajele sale urbane, industriale și maritime. Portretele lui îi atestă înclinația pentru poze și posturi și raportul apropiat cu mare parte din artiștii importanți ai epocii.
Angajamentul social și politic al lui Eli Lotar, precum și gustul pentru munca în comun, este dovedit de numeroasele proiecte realizate cu scriitori (Jacques și Pierre Prévert), cu oameni de teatru (Antonin Artaud și Roger Vitrac) și cu regizori celebri (Joris Ivens, Alberto Cavalcanti și Luis Buñuel), artiști pe care contextul socio-politic tulbure al anilor 1930 nu îi lasă indiferenți.
Realizată în mare parte din fondurile fotografice ale artistului, conservate la MNAM-Centres Georges Pompidou, expoziția adună în jur de 80 de fotografii vintage și o selecție de o sută de documente (cărți, reviste, scrisori, negative, filme) care constituie esența activității lui Eli Lotar. Este compusă din cinci secțiuni tematice care nu urmăresc o ordine strict cronologică.
Primele trei părți ale expoziției abordează reportajele fotografice realizate de Eli Lotar, majoritatea pentru presa ilustrată. Intiulate „Noua viziune”, „Peregrinări Urbane” și „Fotogenia siturilor” ele permit imersiunea în universul fotografului, recunoscut pentru particularitatea operei sale de la sfârșitul anilor 1920.
Prezența lui Lotar în avanposturile modernismului a făcut totuși obiectul unei recunoașteri târzii. O primă retrospectivă i-a fost consacrată abia la începutul anilor 1990, la Centrul Pompidou.
Organizatori: Muzeului Colecțiilor de Artă, Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Centre Pompidou și Jeu de Paume
Curatori: Damarice Amao și Pia Viewing
Durată: 18 aprilie – 14 iulie 2019
Românii care au făcut Franța, francezii care au făcut România – 100 de ani de intimitate
Muzeul Național de Artă al României împreună cu jurnalista Marcela Feraru – curator al expoziției, prezintă publicului o inedită expoziție documentară dedicată unor mari personalități române și franceze care, de-a lungul istoriei, au strălucit prin contribuția lor la cultura celor două țări.
Expoziția trasează prezența personalităților române în Franța și a celor franceze în România, punând accentul pe opera scriitorilor, oamenilor de știință, artiștilor, actorilor, muzicienilor, arhitecților sau compozitorilor care au țesut legături indestructibile între Franța și România.
Cioran, Eliade, Brâncuși… Toată lumea cunoaște aceste nume, dar câți știu în Franța că aceștia sunt români? Cine mai știe astăzi că Tristan Tzara, părintele dadaismului, a pornit din România? Că motorul cu reacție a fost inventat de un alt român, Henri Coandă? ...
Cine mai știe că pașoptiștii români și-au făcut studiile la Paris cu Edgar Quinet și Jules Michelet, care au scris minunate cărți consacrate României? Că Unirea Principatelor și crearea instituțiilor moderne ale tinerei Românii s-au bucurat de sprijinul direct al împăratului francez Napoleon al III-lea? Că fața actuală a Bucureștiului se datorează unor mari arhitecți francezi – de la Ateneul Român la sediul Băncii Naționale sau al Politehnicii?
Expoziția are loc în parteneriat cu Panthéon Paris, Mission du Centenaire 14-18, Institutul Cultural Român și Primăria Capitalei prin AMPT.
Expoziția este accesibilă publicului în perioada 18 aprilie - 14 iulie 2019.
Aceste trei expoziții se înscriu în calendarul Sezonului Franța-România 2019. Ele valorifică implicit temele abordate în cadrul acestuia, contribuind la actualizarea imaginii și a percepției celor două popoare unul față de celălalt, precum și la întărirea legăturilor culturale și a cooperării dintre cele două țări.
Lucrări de patrimoniu şi avangardiste, visuri şi poveşti
Flori sălbatice din România - o istorie botanică. O nouă expoziție la MNAR!
Muzeul Național de Artă al României împreună cu Societatea Română a Artiștilor Botanici a organizat, în Sălile Kretzulescu, expoziția de pictură „Flori sălbatice din România - o istorie botanică”, deschisă în perioada 12 aprilie – 5 mai 2019. Concepută ca un dialog între pictura florală și ilustrația botanică, de tip științific, expoziția prezintă opere ale marilor pictori români, de la clasici precum Grigorescu, Andreescu, Luchian, Tonitza, Pallady, Aman, Mützner până la contemporanii Ciucurencu și Țuculescu.
Privind florile sălbatice între artă și știință, expoziția oferă șansa întâlnirii cu lucrări de valoare din patrimoniul MNAR. Sunt expuse peisaje și naturi statice care vorbesc despre frumusețea și unicitatea florei sălbatice a României. Alături de aceste lucrări de referință, expoziția reunește lucrări botanice ale Angiolinei Santocono, din patrimoniul Muzeului botanic al Grădinii botanice D. Brandza din București. Totodată, este prezentat, pentru prima dată în România, albumul regal The Transylvania Florilegium, realizat de Fundația caritabilă a Prințului de Wales și lansat în 2018 la Londra.
Conceptul expozițional pleacă de la sintagma florile sălbatice, între artă și știință și urmărește punerea în valoare a ambelor valențe.
De la investirea cu simboluri în Antichitate, la compoziții ample renascentiste și, mai târziu, la un gen de sine stătător, florile sunt unul din subiectele preferate ale pictorilor din toate timpurile. În România, regăsim recurența peisajului și a naturilor statice în care flora sălbatică este un mediator între om și natură, între domestic și sălbatic, între controlat și spontan.
Frumusețea artei botanice vine din planta în sine – analiza și observarea ei, prin care pot fi remarcate evoluțiile vegetației și modul în care aceasta a fost sau nu – influențată de acțiunea umană. În România, preocuparea pentru arta botanică se manifestă mai ales prin opera Angiolinei Santocono. Picturile artistei sunt realizate în acuarelă, cuprinzând în jur de 5500 de specii de specii. În tradiția artei botanice practicate în Europa occidentală, plantele sunt reprezentate, de cele mai multe ori, în mărime naturală, pe un fundal neutru.
Din 1964, picturile Angiolinei Santocono stau la baza expoziției permanente a Muzeului Grădinii Botanice din București, ca material educativ și inițiere în flora bogată a spațiului românesc.
Curator: Irina Neacșu
"L'atelier sans fin" Ciprian Mureşan et Serban Savu în dialog cu operele lui Brâncuşi.
Sezonul Franța - România 2019. Artiștii Ciprian Mureșan și Șerban Savu intră într-un dialog cu operele sculptorului român, redefinind ideea de muzeu. Atelierul lui Brâncuși, inima modernității, nu mai este un sanctuar, ci un loc viu, un laborator, în care se experimentează, se dezvoltă, se îndrăznește.
„Mureşan invită fantomele lui Yves Klein şi Andrei Cădere, în timp ce marile tablouri ale lui Savu, cu caracter alegoric, introduc iconografia religioasă sau realismul socialist în imagini de atelier.
Expunerea este completată cu desene şi fotografii de Brâncuşi, ca o linie de legătură între cei doi prieteni artişti. (...) Cei doi artişti s-au hrănit cu cărţi şi imagini înainte de a putea intra în contact direct cu operele de artă care i-au inspirat. După absolvirea studiilor, Mureşan a devenit co-editor al unei reviste de artă contemporană, iar Savu şi-a desăvârşit formaţia studiind doi ani la Veneţia. Dar cei doi s-au regăsit la Cluj, unde primul a cumulat, până la saturaţie, imagini extrase din cărţi de artă, în desene-palimpsest...”, scrie curatorul expoziţiei Frédéric Paul
Șerban Savu oscilează între tradiţie şi modernitate
Expoziţia reunește lucrările realizate de Șerban Savu în ultimii doisprezece ani, precum și realizări mai recente, care pendulează între subiecte din viața de zi cu zi, între oraș și peisaje, tradiție și modernitate, Millet și Hockney. Ansamblu de lucrări noi cuprinde ecouri la contextul local şi mai ales la creaţia lui Henri de Toulouse-Lautrec.
Picturile figurative ale lui Şerban Savu reprezintă de cele mai multe ori vaste peisaje post-industriale, în care protagoniştii se plimbă, înoată şi sunt prinşi în activităţi cotidiene. Ele prezintă persoane solitare, captate de la o oarecare distanţă, izolate şi concentrate asupra unei activităţi specifice. În scenele de interior, sunt dezvăluite personaje care ignoră privirile spectatorului. Rezultă o serie de instantanee care relevă subtil psihicul românilor „obişnuiţi”, în timp ce ţara cunoaşte frecvente bulversări politice şi economice”.
