Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mare târg de Sfântul Nicolae la Muzeul Naţional al Ţăranului Român. De vineri, 30 noiembrie până duminică, 2 decembrie, de la 10 dimineaţa la 6 după-amiaza, suntem aşteptaţi la târgul de la oraş .
Aici, ne spun organizatorii, meşteresc, vând şi se tocmesc cei mai pricepuţi şi faimoşi meşteri din ţară: olari, fierari, cioplitori, lingurari, cojocari, cofetari, ţesătoare, cusătorese, împletitoare, pielari, rudari, iconari...
Meşterii aduc de toate pentru toţi, daruri tocmai bune,pe care Moşul să le pună-n ghete: sorcove, linguri, ţuică, vin, turtă dulce, cozonaci, miere, plăcinte, cofeturi, fluiere, ocarine, ii, podoabe, opinci, cergi, scoarţe, strachini, jucării, icoane, pristolnice, marame, mobilier pictat, carafe, chimire, genţi, alambicuri, blidare, copăiţe, cavale, păretare, lăicere, ştergare, lăzi de zestre, cătrinţe, cămăşi, fote, cahle, clopotei, zurgălăi şi câte şi mai câte.
Şi după ce veţi fi cumpărat daruri, poate aveţi vreme să asculaţi şi o mică legendă a Sfântului Nicolae (Sânnicoară), prăznuit, după cum ştim, la 6 decembrie.
“Se zice că Nicolae ar fi al doilea sfânt pe care l-a făcut Dumnezeu. Sfântul Mihail sta de-a dreapta Domnului şi Sfântul Nicolae de-a stânga. El ţine paza Soarelui. Cineva trebuie să-l păzească pentru că, sătul de atâta mers pe sus pe acelaşi drum şi scârbit de ce vede, Soarele încearcă mereu să fugă. Ba se abate la miazăzi, ba la miazănoape, doar, doar va ajunge la sfârşitul pământului să se odihnească. Dumnezeu a pus de strajă doi sfinţi, pe Sfântul Toader şi pe Sfântul Nicoară. Primăvara Soarele încearcă să fugă, dar Sfântul Toader îl prinde cu caii săi cei nărăvaşi şi-l aduce înapoi. Soarele însă nu se astâmpără. Atunci este rândul lui Sânicoară să-l prindă. Aşa e în fiecare an. Nădejdea Soarelui este că va scăpa într-o zi. Sânicoară e bătrân şi n-are nici cai…
Iarna începe după unii în această zi. Când îşi scutură barba sfântul, începe să ningă.
Mai important decât toate este faptul că Sfântul Nicolae reprezintă o geană de nădejde. Poate că nu se sfârşeşte lumea, poate că vine primăvara iar… De Sânicoară cică se întoarce noaptea la zi cu cât se suceşte puiul în găoace.
Sfântul Nicolae ajută fetele sărace. Obiceiul de a dărui copiilor dulciuri şi o nuieluşă este o inovaţie a oraşului, o prefigurare a lui Moş Crăciun cel atoatedăruitor.” (Irina NICOLAU, Ghidul sarbatorilor romanesti, Humanitas, 1998. )
