x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Zaharia Stancu s-a făcut frate cu dracul ca să treacă puntea

0
Autor: Monica Andronescu 03 Mar 2010 - 00:00
Zaharia Stancu s-a făcut frate cu dracul ca să treacă puntea Ionel Cucu/
Vezi galeria foto

Despre Zaharia Stancu, un autor iubit şi contestat deopotrivă, despre cărţile lui şi despre acea perioadă tulbure a literaturii române în care i-au apărut romanele, am stat de vorbă cu scriitorul Eugen Uricaru, fost preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România. Ce loc ocupă astăzi, aşadar, în literatura română opera lui Zaharia Stancu...

Jurnalul Naţional: V-aş propune să începem încercând să lămurim pe cât posibil o problemă care apare de fiecare dată în discuţe când e vorba despre Zaharia Stancu. Că e un scriitor controversat, că e un scriitor contestat. De ce?

Eugen Uricaru: Zaharia Stancu este mai întâi de toate un mare scriitor. În jurul lui s-a creat o adevărată legendă. Pentru cei mai mulţi dintre oamenii de litere din România este o emblemă a celui care le-a făcut bine scriitorilor. Pentru că Uniunea Scriitorilor în perioada lui Zaharia Stancu era o instituţie nu doar culturală, ci şi de binefacere. Foarte mulţi oameni îi datorează lui Zaharia Stancu supravieţuirea în mediile mai mult sau mai puţin boeme.

El s-a afirmat în perioada interbelică ca un jurnalist de forţă şi ca un poet important. George Călinescu îl consemnează în istoria sa, deşi era un poet tânăr pe atunci. Evenimentele istorice au făcut ca, cu voia sau fără voia poporului român, să ajungă la putere un partid care şi-a spus că este de stânga. În ce măsură PCR era partid de stânga rămâne de discutat. Cel puţin în opinia mea, Zaharia Stancu şi-a păstrat valorile de stânga.

Şi una dintre ele este sprijinirea culturii. Când soarta i-a pus în mâini destinele Uniunii Scriitorilor, şi-a pus toate relaţiile sale personale în slujba ei. A intimidat prin personalitatea sa şi a făcut în aşa fel încât în acea perioadă Uniunea Scriitorilor să fie o insulă de liberalism. Pe vremea lui au înflorit revistele Uniunii, s-a afirmat editura Cartea Românească, numele mari ale literaturii române, generaţia '60, printre care Nichita Stănescu, D.R. Popescu şi alţii, care s-au afirmat, cred eu, şi datorită influenţei benefice a lui Zaharia Stancu în lumea politicului.

 

N-a fost un dogmatic
Cum l-aţi cunoscut pe Zaharia Stancu?

L-am cunoscut când eram foarte tânăr, a venit la Cluj, unde eu făceam parte din grupul Echinox, eram chiar întemeietorul grupului. Iar Zaharia Stancu a venit la o sărbătoare a Revistei Steaua.

Şi în toată această sărbătoare a vorbit despre Echinox, s-a adresat tinerilor de la Echinox, iar asta m-a convins că el avea încredere că există un viitor pentru cultura română. Erau primii ani după decada '70. Ţin minte că mi-a povestit despre Gib Mihăescu în seara aceea nişte lucruri foarte interesante pe care mi le-am notat. A doua zi de dimineaţă mă întâlnesc cu el din nou şi-mi spune: "Ei, ai scris?".

L-am întrebat ce să scriu şi mi-a zis; "Păi, n-am vorbit? Trebuie să scrii tot". Şi mi-a mai spus atunci: "Tinere, noi, scriitorii, avem o mare şansă. Nouă nu ne trebuie decât o foaie de hârtie şi un creion. Cu o hârtie şi un creion putem cuceri lumea".

Acum Zaharia Stancu intră în categoria contestaţilor pentru că a scris "Desculţ". Eu aş aduce aminte că prin anii '90 am văzut la Televiziunea Liberă un ţăran care era foarte pornit împotriva reîntoarcerii moşierilor, a restituirii pământurilor. Îl ascultam. Povestea cum în vremea moşierilor le puneau botniţe... Brusc, mi-am dat seama că el, care avea după propria declaraţie 45 de ani, nu cunoscuse nici un moşier, dar rămăsese cu conştiinţa faptului că ţăranilor li se pun botniţe.

Asta ce arată? Arată forţa imensă a literaturii lui Zaharia Stancu. Că ea a fost instrumentalizată, e ca şi cum am spune că Wagner e vinovat de apariţia lui Hitler. Zaharia Stancu a făcut politică de stânga, dar asta nu înseamnă că a fost un dogmatic.

 

Care a fost relaţia lui directă cu regimul comunist, cu realismul socialist?

Există în folclorul acelei perioade o frază adresată lui Ceauşescu: "Tovarăşe secretar general, dacă reintroduceţi realismul socialist eu mă sinucid". E o legendă. Că i-a spus-o el sau Marin Preda nu se ştie clar... Dar oare are importanţă cine a spus-o? Important este că nu s-a reintrodus realismul socialist. Revoluţia culturală pusă la cale de tot felul de şmecheri nu a reuşit. Şi, culmea, reuşeşte acum. Când nu e pusă la cale.

 

Vorbiţi-mi despre lumea lui Zaharia Stancu...

În "Ce mult te-am iubit" am descoperit un filon de gândire orientală extraordinar. Şi e surprinzător la Zaharia Stancu, care n-a negat niciodată că era un ţăran. Spre deosebire de Marin Preda, care a făcut din ţărănia lui o operă de un realism cuceritor, Zaharia Stancu a făcut din ţărănia lui o operă de un lirism cuceritor. Avea o viziune mitică asupra ţăranilor şi asupra ţărăniei.

 

Juca teatru cu semidocţii

Ce fel de om era Zaharia Stancu?

Era un om - poate o să pară un cuvânt mai greu - foarte viclean. Viclenia fiind o trăsătură ţărănească tipică. El ştia să vândă bine ce avea de vândut. El făcea teatru în fiecare zi. Cu semidocţii, cu proştii care aveau puterea. Şi se folosea de avantajele pe care le avea de la aceste autorităţi semidocte, ca să-i protejeze pe scriitori. Scriitori muritori de foame au fost salvaţi de el. Eu cred că ar trebui să-l luăm pe omul acesta cu binele şi cu răul... Şi să vedem cât a făcut rău în folosul marelui Rău...

 

Şi care ar fi acest rău pe care l-a făcut?

Să spunem că prin anii '60, când Pasternak a primit premiul Nobel, el a scris un articol în care spunea: "Pasternak? Nu cunosc". Cred că ăsta era un rău. Dar cred că răul pe care l-a făcut el l-au făcut toţi românii. Adică un mic compromis ca să meargă lucrurile bune mai departe. Uneori ne mai facem frate cu dracul până trecem puntea. El s-a cam făcut frate cu dracul, dar a trecut puntea. Dacă n-ar fi trecut ar fi fost foarte rău.


Ce loc credeţi că ar trebui să ocupe în literatura română?

Locul pe care-l ocupă toţi marii scriitori ai secolului al XX-lea. Că unii dintre noi nu-l recunosc, că unii cred că te miri cine e mai important decât o operă nu contează. Eu cred că nu avem o literatură extraordinar de bogată ca să ne permitem să ignorăm scriitori şi opere importante. Cred că Zaharia Stancu are locul lui.

 

Dacă ar fi să-i adresaţi astăzi o întrebare, care ar fi aceea?

Am spus că mi s-a părut un om de o inteligenţă vicleană. Un cinic. Dar luaţi aceste cuvinte în partea lor pozitivă. El ştia despre sine că este un mare talent şi că trebuie să joace teatru în faţa acestor impostori. Şi l-aş întreba: "Oare a meritat?".

 

Terasa de la mare şi lumea lui Zaharia Stancu
Marius Bunescu a fost o personalitate importantă a culturii româneşti inter şi postbelice. Secretar şi preşedinte al Sindicatului Artelor Frumoase, director în Ministerul Artelor, director al Muzeului "Anastase Simu", apoi şeful secţiei de artă românească (Galeria Naţională) la Muzeul de Artă, Bunescu a fost permanent activ implicat în cultura românească.

5583-115170-vol503d.jpgApropierea de regimul comunist şi încercările de-a satisface partidul prin pânze realist-socialiste i-au adus recunoaşterea în perioada comunistă şi o oarecare umbră de ignoranţă în perioada anticomunistă, postdecembristă. Pictura lui Marius Bunescu, inegală ca valoare, se încrie în linia derivată din postimpresionism. A pictat cu predilecţie peisaje, mai ales citadine, care fixează pe pânză colţuri pitoreşti şi liniştite ale oraşelor.

Puţinele portrete pe care le-a realizat, între care şi lucrarea "Pe terasă la mare", expusă în sala 11 a Muzeului Naţional de Artă al României, se remarcă prin conturul viguros marcat de linii puternice. Marius Bunescu (1881-1971) - "Pe terasă la mare" - MNAR, Galeria Naţională.
      •Valentina Iancu

Citeşte mai multe despre:   Zaharia Stancu,   biblioteca pentru toţi

 

Ştiri din .ro




Mai multe titluri din categorie

Dame Helen Mirren este „The Queen” în filmul de vineri, la TVR 1

Dame Helen Mirren este „The Queen” în filmul de vineri, la TVR 1
Galerie Foto Vineri, 25 septembrie, ora 21.10, la TVR 1, o vedem pe actriţa britanică Helen Mirren în rolul Reginei Elizabeth II, în filmul „Regina” (The Queen, 2006), rol care i-a adus primul Oscar din carieră şi Globul...

Anunț de ultimă oră al Metropolitan Opera din New York. Când își va redeschide porțile

Anunț de ultimă oră al Metropolitan Opera din New York. Când își va redeschide porțile
Metropolitan Opera din New York a anulat toată stagiunea viitoare, rămânând închisă până în septembrie 2021 din cauza pandemiei de coronavirus, transmite Reuters. Aceasta are o sală cu 3.800 de locuri,...

Laureații premiului Nobel din acest an vor primi bonusuri

Laureații premiului Nobel din acest an vor primi bonusuri
Laureaţii premiilor Nobel din acest an vor primi o sumă în plus de un milion de coroane suedeze (110.000 de dolari), potrivit directorului fundației, transmite Reuters. Valoarea totală a bonusului va ajunge la...

Cărți după care s-au făcut seriale celebre

Cărți după care s-au făcut seriale celebre
Galerie Foto Cum vine toamna și producția de seriale a cam stagnat anul acesta, din cauza pandemiei, m-am gândit să vă povestesc despre câteva cărți de la care au pornit serialele celebre ale ultimilor ani. Cine știe, poate...

Bucharest Art Film Festival ediția V 24-26 septembrie, la Palatul Mogoșoaia

Bucharest Art Film Festival ediția V 24-26 septembrie, la Palatul Mogoșoaia
Galerie Foto Docuart și Ambasada Israelului în România anunță a 5-a ediția a festivalului de film de(spre) artă, Bucharest Art Film Festival (BAFF), ce va avea loc în perioada 24 - 26 septembrie 2020, la Palatul...

Filmul „Parking“, în regia lui Tudor Giurgiu, distins cu Premiul pentru regie „Lucian Pintilieˮ

Filmul „Parking“, în regia lui Tudor Giurgiu, distins cu Premiul pentru regie „Lucian Pintilieˮ
Galerie Foto Premiul pentru regie „Lucian Pintilie“ pentru anul 2019 a fost acordat, luni seară, filmului „Parking“, regizat de Tudor Giurgiu, în cadrul Galei Premiilor UCIN 2020, desfășurate la Sala Studio a Teatrului Na...

Teatru la Timișoara. Ce urmează în festivalul FEST-FDR SOS 2020

Teatru la Timișoara. Ce urmează în festivalul FEST-FDR SOS 2020
Galerie Foto După un final de săptămână în care teatrele din Râmnicu Vâlcea, Reșița și Odorheiu Secuiesc au desenat o hartă de cea mai bună calitate a diversității teatrului românesc, iar luni, Marius Bodochi,...

Comedii horror și drame fantastice în premieră la Dracula Film Festival

Comedii horror și drame fantastice în premieră la Dracula Film Festival
Galerie Foto Festivalul va avea loc la Brașov, la Centrul Cultural Reduta, în perioada 14-18 octombrie, 2020. Producţii din Luxemburg, Brazilia, Spania, Republica Moldova, SUA, Franța şi Turcia au fost selecţionate în...

Ceaușescu, pe tabla de șah

Ceaușescu, pe tabla de șah
Galerie Foto Un împătimit al jocului de șah, fostul dictator Nicolae Ceaușescu își petrecea timpul liber practicând celebrul sport al minții alături de miniștri, parteneri sau tovarăși de partid. Astăzi, una dintre...

România la Festivalul Literar „I DIALOGHI DI TRANI” 2020

România la Festivalul Literar „I DIALOGHI DI TRANI” 2020
În perioada 23-27 septembrie 2020 va avea loc cea de-a XIX-a ediție a festivalului literar „I DIALOGHI DI TRANI”, un festival literar care se desfășoară în Puglia, la Trani și în localitățile limitrofe și...

Jurnalul vă aduce o carte care dă dependenţă. "Noaptea inocenților", de Sorin Titel

Jurnalul vă aduce o carte care dă dependenţă. "Noaptea inocenților", de Sorin Titel
Galerie Foto Jurnalul vă propune miercuri un scriitor aparte - Sorin Titel -, creator de bijuterii atent șlefuite, în care niciun un cuvânt nu e aruncat la întâmplare în spațiul dintre cititor și autor. O carte cu proză...

Apariție nouă: ”Istoria secretă a asasinatelor planificate ale Israelului”, de Ronen Bergman

Apariție nouă: ”Istoria secretă a asasinatelor planificate ale Israelului”, de Ronen Bergman
Structurile israeliene de informații își apără cu gelozie secretele. Opacitatea aproape totală este protejată de un melanj complex de legi și protocoale, cenzură militară strictă și intimidarea, interogarea...

Actorul Andrei Chifu a obținut Premiul UNITER la secțiunea Debut

Actorul Andrei Chifu a obținut Premiul UNITER la secțiunea Debut
Galerie Foto Tânărul actor Andrei Chifu de la Teatrul Național din Timișoara a obținut Premiul UNITER la secțiunea Debut pentru rolul principal Eu din spectacolul Casa de pe graniţă de Sławomir...

Trupa NoStress a lansat „Electrika”, primul single din carieră

Trupa NoStress a lansat „Electrika”, primul single din  carieră
NoStress, o trupă cu o experiență de peste 7 ani în zona muzicii de cover, își propune să cucerească publicul cu prima lor piesa proprie. ‘Electrika’ este numele primului lor single și este o piesă pop...

Kunsthalle Bega prezintă: SENSUL SCULPTURII

Kunsthalle Bega prezintă: SENSUL SCULPTURII
Galerie Foto O pisică uriașă, care își bea tacticoasă cafeaua la 5 metri deasupra solului. O siluetă umană prizonieră într-un grilaj din fier, contopire a spațiului încăperii cu spațiul exterior. La înălțime...
Serviciul de email marketing furnizat de