x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Zaharia Stancu s-a făcut frate cu dracul ca să treacă puntea

0
Autor: Monica Andronescu 03 Mar 2010 - 00:00
Zaharia Stancu s-a făcut frate cu dracul ca să treacă puntea Ionel Cucu/
Vezi galeria foto

Despre Zaharia Stancu, un autor iubit şi contestat deopotrivă, despre cărţile lui şi despre acea perioadă tulbure a literaturii române în care i-au apărut romanele, am stat de vorbă cu scriitorul Eugen Uricaru, fost preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România. Ce loc ocupă astăzi, aşadar, în literatura română opera lui Zaharia Stancu...

Jurnalul Naţional: V-aş propune să începem încercând să lămurim pe cât posibil o problemă care apare de fiecare dată în discuţe când e vorba despre Zaharia Stancu. Că e un scriitor controversat, că e un scriitor contestat. De ce?

Eugen Uricaru: Zaharia Stancu este mai întâi de toate un mare scriitor. În jurul lui s-a creat o adevărată legendă. Pentru cei mai mulţi dintre oamenii de litere din România este o emblemă a celui care le-a făcut bine scriitorilor. Pentru că Uniunea Scriitorilor în perioada lui Zaharia Stancu era o instituţie nu doar culturală, ci şi de binefacere. Foarte mulţi oameni îi datorează lui Zaharia Stancu supravieţuirea în mediile mai mult sau mai puţin boeme.

El s-a afirmat în perioada interbelică ca un jurnalist de forţă şi ca un poet important. George Călinescu îl consemnează în istoria sa, deşi era un poet tânăr pe atunci. Evenimentele istorice au făcut ca, cu voia sau fără voia poporului român, să ajungă la putere un partid care şi-a spus că este de stânga. În ce măsură PCR era partid de stânga rămâne de discutat. Cel puţin în opinia mea, Zaharia Stancu şi-a păstrat valorile de stânga.

Şi una dintre ele este sprijinirea culturii. Când soarta i-a pus în mâini destinele Uniunii Scriitorilor, şi-a pus toate relaţiile sale personale în slujba ei. A intimidat prin personalitatea sa şi a făcut în aşa fel încât în acea perioadă Uniunea Scriitorilor să fie o insulă de liberalism. Pe vremea lui au înflorit revistele Uniunii, s-a afirmat editura Cartea Românească, numele mari ale literaturii române, generaţia '60, printre care Nichita Stănescu, D.R. Popescu şi alţii, care s-au afirmat, cred eu, şi datorită influenţei benefice a lui Zaharia Stancu în lumea politicului.

 

N-a fost un dogmatic
Cum l-aţi cunoscut pe Zaharia Stancu?

L-am cunoscut când eram foarte tânăr, a venit la Cluj, unde eu făceam parte din grupul Echinox, eram chiar întemeietorul grupului. Iar Zaharia Stancu a venit la o sărbătoare a Revistei Steaua.

Şi în toată această sărbătoare a vorbit despre Echinox, s-a adresat tinerilor de la Echinox, iar asta m-a convins că el avea încredere că există un viitor pentru cultura română. Erau primii ani după decada '70. Ţin minte că mi-a povestit despre Gib Mihăescu în seara aceea nişte lucruri foarte interesante pe care mi le-am notat. A doua zi de dimineaţă mă întâlnesc cu el din nou şi-mi spune: "Ei, ai scris?".

L-am întrebat ce să scriu şi mi-a zis; "Păi, n-am vorbit? Trebuie să scrii tot". Şi mi-a mai spus atunci: "Tinere, noi, scriitorii, avem o mare şansă. Nouă nu ne trebuie decât o foaie de hârtie şi un creion. Cu o hârtie şi un creion putem cuceri lumea".

Acum Zaharia Stancu intră în categoria contestaţilor pentru că a scris "Desculţ". Eu aş aduce aminte că prin anii '90 am văzut la Televiziunea Liberă un ţăran care era foarte pornit împotriva reîntoarcerii moşierilor, a restituirii pământurilor. Îl ascultam. Povestea cum în vremea moşierilor le puneau botniţe... Brusc, mi-am dat seama că el, care avea după propria declaraţie 45 de ani, nu cunoscuse nici un moşier, dar rămăsese cu conştiinţa faptului că ţăranilor li se pun botniţe.

Asta ce arată? Arată forţa imensă a literaturii lui Zaharia Stancu. Că ea a fost instrumentalizată, e ca şi cum am spune că Wagner e vinovat de apariţia lui Hitler. Zaharia Stancu a făcut politică de stânga, dar asta nu înseamnă că a fost un dogmatic.

 

Care a fost relaţia lui directă cu regimul comunist, cu realismul socialist?

Există în folclorul acelei perioade o frază adresată lui Ceauşescu: "Tovarăşe secretar general, dacă reintroduceţi realismul socialist eu mă sinucid". E o legendă. Că i-a spus-o el sau Marin Preda nu se ştie clar... Dar oare are importanţă cine a spus-o? Important este că nu s-a reintrodus realismul socialist. Revoluţia culturală pusă la cale de tot felul de şmecheri nu a reuşit. Şi, culmea, reuşeşte acum. Când nu e pusă la cale.

 

Vorbiţi-mi despre lumea lui Zaharia Stancu...

În "Ce mult te-am iubit" am descoperit un filon de gândire orientală extraordinar. Şi e surprinzător la Zaharia Stancu, care n-a negat niciodată că era un ţăran. Spre deosebire de Marin Preda, care a făcut din ţărănia lui o operă de un realism cuceritor, Zaharia Stancu a făcut din ţărănia lui o operă de un lirism cuceritor. Avea o viziune mitică asupra ţăranilor şi asupra ţărăniei.

 

Juca teatru cu semidocţii

Ce fel de om era Zaharia Stancu?

Era un om - poate o să pară un cuvânt mai greu - foarte viclean. Viclenia fiind o trăsătură ţărănească tipică. El ştia să vândă bine ce avea de vândut. El făcea teatru în fiecare zi. Cu semidocţii, cu proştii care aveau puterea. Şi se folosea de avantajele pe care le avea de la aceste autorităţi semidocte, ca să-i protejeze pe scriitori. Scriitori muritori de foame au fost salvaţi de el. Eu cred că ar trebui să-l luăm pe omul acesta cu binele şi cu răul... Şi să vedem cât a făcut rău în folosul marelui Rău...

 

Şi care ar fi acest rău pe care l-a făcut?

Să spunem că prin anii '60, când Pasternak a primit premiul Nobel, el a scris un articol în care spunea: "Pasternak? Nu cunosc". Cred că ăsta era un rău. Dar cred că răul pe care l-a făcut el l-au făcut toţi românii. Adică un mic compromis ca să meargă lucrurile bune mai departe. Uneori ne mai facem frate cu dracul până trecem puntea. El s-a cam făcut frate cu dracul, dar a trecut puntea. Dacă n-ar fi trecut ar fi fost foarte rău.


Ce loc credeţi că ar trebui să ocupe în literatura română?

Locul pe care-l ocupă toţi marii scriitori ai secolului al XX-lea. Că unii dintre noi nu-l recunosc, că unii cred că te miri cine e mai important decât o operă nu contează. Eu cred că nu avem o literatură extraordinar de bogată ca să ne permitem să ignorăm scriitori şi opere importante. Cred că Zaharia Stancu are locul lui.

 

Dacă ar fi să-i adresaţi astăzi o întrebare, care ar fi aceea?

Am spus că mi s-a părut un om de o inteligenţă vicleană. Un cinic. Dar luaţi aceste cuvinte în partea lor pozitivă. El ştia despre sine că este un mare talent şi că trebuie să joace teatru în faţa acestor impostori. Şi l-aş întreba: "Oare a meritat?".

 

Terasa de la mare şi lumea lui Zaharia Stancu
Marius Bunescu a fost o personalitate importantă a culturii româneşti inter şi postbelice. Secretar şi preşedinte al Sindicatului Artelor Frumoase, director în Ministerul Artelor, director al Muzeului "Anastase Simu", apoi şeful secţiei de artă românească (Galeria Naţională) la Muzeul de Artă, Bunescu a fost permanent activ implicat în cultura românească.

5583-115170-vol503d.jpgApropierea de regimul comunist şi încercările de-a satisface partidul prin pânze realist-socialiste i-au adus recunoaşterea în perioada comunistă şi o oarecare umbră de ignoranţă în perioada anticomunistă, postdecembristă. Pictura lui Marius Bunescu, inegală ca valoare, se încrie în linia derivată din postimpresionism. A pictat cu predilecţie peisaje, mai ales citadine, care fixează pe pânză colţuri pitoreşti şi liniştite ale oraşelor.

Puţinele portrete pe care le-a realizat, între care şi lucrarea "Pe terasă la mare", expusă în sala 11 a Muzeului Naţional de Artă al României, se remarcă prin conturul viguros marcat de linii puternice. Marius Bunescu (1881-1971) - "Pe terasă la mare" - MNAR, Galeria Naţională.
      •Valentina Iancu

Citeşte mai multe despre:   Zaharia Stancu,   biblioteca pentru toţi

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Concertul sopranei Teodora Gheorghiu, transmis online cu ocazia celebrării Zilei Naționale a României, la Roma

Concertul sopranei Teodora Gheorghiu, transmis online cu ocazia celebrării Zilei Naționale a României, la Roma
Galerie Foto Marți, 1 decembrie 2020, ora 19:00 (ora 20:00, în România), Asociația Culturală PROPATRIA din Roma, cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului – Departamentul Românilor de Pretutindeni, în colaborare cu...

Actorii Teatrului Național București, voluntari la un call center DSP

Actorii Teatrului Național București, voluntari la un call center DSP
Actorii Teatrului Național din București se implică în viața publică și încearcă, în această perioadă dificilă, să sprijine publicul care le-a fost alături până nu demult.   La call center-ul...

Victor Rebengiuc, Horațiu Mălăele, Alexa Visarion, Radu Afrim, Tamara Buciuceanu-Botez, Lia Bugnar, în cea de-a șaptea zi a Festivalului Național de Teatru

Victor Rebengiuc, Horațiu Mălăele, Alexa Visarion, Radu Afrim, Tamara Buciuceanu-Botez, Lia Bugnar, în cea de-a șaptea zi a Festivalului Național de Teatru
Galerie Foto Programul celei de-a şaptea zile a FNT 30/ FNT ALTFEL reuneşte şase evenimente pe site-ul festivalului.                 SCENA „FNT...

Premiera Queen of Hearts, alături de Lars von Trier, Parasite și Moromeții, pe platforma TIFF Unlimited

Premiera Queen of Hearts, alături de Lars von Trier, Parasite și Moromeții, pe platforma TIFF Unlimited
Galerie Foto Queen of Hearts / Dama de cupă, o dramă daneză controversată, multipremiată internațional, regizată de tânăra May el-Toukhy, a fost lansată de Transilvania Film în premieră în România...

Dios Diego Armando Maradona a murit. Omagii aduse prin artă marelui fotbalist

Dios Diego Armando Maradona a murit. Omagii aduse prin artă marelui fotbalist
Galerie Foto Odată cu plecarea lui Maradona, unul dintre cele mai mari mituri ale tuturor timpurilor rămâne de acum doar în istorie. Omagii aduse acestui fenomen mondial, prin intermediul artelor și al...

Ce au în comun Maia Morgenstern şi Barack Obama

Ce au în comun Maia Morgenstern şi Barack Obama
Galerie Foto E sezonul biografiilor, putem spune. O perioadă în care apar la noi câteva volume care ar trebui avute în casă de oricine. Secretele din viaţa Maiei Morgenstern, fabuloasa poveste a unui tânăr de culoare ajuns...

Respectarea Protocolului, esența vieții de partid

Respectarea Protocolului, esența vieții de partid
Galerie Foto În a doua parte a prefaței trilogiei „Dragostea și Revoluția”, Ion Cristoiu reliefează observațiile autorului Dinu Săraru referitoare la Protocolul care trebuia urmat la virgulă de toată lumea, robotic....

Rolul partidului comunist în propria sa prăbușire din 1989

Rolul partidului comunist în propria sa prăbușire din 1989
Galerie Foto Începând cu 2 decembrie, Jurnalul vă oferă cele trei volume ale Trilogiei „Dragostea și Revoluția”, de Dinu Săraru. Până la apariția volumelor pe piață vă lăsăm să vă delectați cu prefața...

Luna Muzicii Românești, la Casa Artelor „Dinu Lipatti”, partea a IV-a

Luna Muzicii Românești, la Casa Artelor „Dinu Lipatti”, partea a IV-a
Galerie Foto Casa Artelor „Dinu Lipatti” vă invită sâmbătă, 28 noiembrie 2020, la orele 17.00, să participați la Evenimentul Online „Luna Muzicii Românești” la Casa Artelor „Dinu Lipatti”, Partea a IV-a. În...

ALEXANDRINA HALIC – ACTRIȚA POVESTE. Un proiect editorial marca Teatrul Ion Creangă

ALEXANDRINA HALIC – ACTRIȚA POVESTE. Un proiect editorial marca Teatrul Ion Creangă
Galerie Foto A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi, nu s-ar povesti în lumea magică a teatrului pentru copii, o actriță de poveste, pe nume Alexandrina Halic. Mititică de statură, dar dăruită cu un talent de...

A II-a B, un spectacol care îi învață pe copii să-și păstreze încrederea în ei, în premieră pe unteatru cinematic

A II-a B, un spectacol care îi învață pe copii să-și păstreze încrederea în ei, în premieră pe unteatru cinematic
Galerie Foto Un proiect artistic dedicat micilor spectatori și întregii familii, unteatru de copii se întoarce la joacă, de data aceasta în mediul online. A II-a B, cel mai nou spectacol pentru copii creat de Oana Răsuceanu,...

Ion Caramitru, Johnny Răducanu și George Banu, dialoguri în cuvinte și jazz în cea de-a cincea zi a Festivalului Național de Teatru

Ion Caramitru, Johnny Răducanu și George Banu, dialoguri în cuvinte și jazz în cea de-a cincea zi a Festivalului Național de Teatru
Galerie Foto Programul celei de-a cincea zile a FNT 30 / FNT ALTFEL reuneşte nouă evenimente pe cele trei scene multimedia. SCENA „FNT online” La ora 11:00, în cadrul secţiunii Vorbe, vorbe, vorbe..., George Banu...

Noi filme de referință la Biblioteca Luis Rosales a Institutului Cervantes

Noi filme de referință la Biblioteca Luis Rosales a Institutului Cervantes
Galerie Foto Unul dintre cele mai inime filme ale lui Almodóvar, Durere şi glorie vorbeşte despre o serie de reîntâlniri ale regizorului Salvador Mallo, a cărui sănătate este tot mai şubredă. Unele reîntâlniri au...

La Naționalul ieșean, evenimentele continuă: Cochilii, de Radu Popescu, premieră online pe Scena 5

La Naționalul ieșean, evenimentele continuă: Cochilii, de Radu Popescu, premieră online pe Scena 5
Galerie Foto Teatrul Național Iași propune publicului o nouă premieră în cadrul proiectului Lecturi³: Cochilii, de Radu Popescu, în regia lui Ionuț Cornilă. Spectacolul-lectură va fi transmis online, pe Scena 5 (pagina de...

Când arta întâlnește știința, în cadrul Nopții Cercetătorilor Europeni

Când arta întâlnește știința, în cadrul Nopții Cercetătorilor Europeni
Galerie Foto Arta este expresie a științei, iar artiștii sunt cercetători. Cu prilejul Nopții Cercetătorilor Europeni, Asociația Qolony - Colonia pentru artă și știință, în parteneriat cu Institutul Francez din...
Serviciul de email marketing furnizat de