Adevăruri crude despre tarele societăţii

Fiu de tarani, tanarul Ion Mihalache (nascut in 1933, satul Baisesti, judetul Buzau) a plecat de acasa dupa absolvirea liceului, cu gandul de a se angaja la Canalul Dunare – Marea Neagra. Cum intalnirile cu destinul sunt neprogramate, in tren a aflat de existenta scolii de Literatura "Mihai Eminescu" din Bucuresti, care urma sa produca scriitori in serie, cu o directiva clara: aceea de a-si ajusta viitoarele creatii literare pe linia partidului. Sa semnezi in vremurile acelea cu numele unui reprezentant prestigios al Partidului National Taranesc, Ion Mihalache, era de neconceput, astfel incat Victor Tulbure isi boteaza tanarul confrate Ion Baiesu. A sustinut apoi examen de admitere la doua facultati, la Facultatea de Drept si Filosofie si la Filologie. A fost admis si le-a absolvit, timp in care a lucrat constant ca redactor la revistele Albina si Scanteia tineretului.

Prozator, dramaturg, gazetar, umorist, scenarist, Ion Baiesu a scris si publicat foarte mult, cu o forta uri­a­sa de a extrage esentialul din intamplari aparent derizorii, cu ironie si sar­casm, satirizand, reusind efecte co­mice de cea mai buna calitate. Car­tile sale au fost foarte bine primi­te de public si traduse in fostele tari socia­lis­­te, precm si in Olanda, Anglia, Turcia. In 1967, a aparut volumul "Iu­bi­rea e un lucru foarte mare", sub­in­ti­tulat "Cateva minunate povestiri despre Tanta si Costel", care avea sa devina primul serial umoristic la Televiziunea Romana. Doi actori magistrali, Octavian Cotescu si Coca Andronescu, au intruchipat doua personaje memorabile, cu un succes urias. Spectacolul cu piesa "Presul" de Ion Baiesu, montata de Ion Cojar, cu Stela Popescu in rolul principal, a fost cel mai mare succes de public din istoria Teatrului de Comedie.

"Baiesu rade mereu. Eu sunt convins ca el va rade si in clipa mortii. Fara gluma, aproape toti umoristii romani de astazi umbla cu mainile prin buzunarele lui. Si el nu vrea

sa-i prinda. «Ai sa vezi, zice, intr-o zi, unul dintre ei o sa se curete pe glume proaste!» Baiesu rade in hohote, mai ales cand intalneste prostia, boala care, uneori, sare gardul

si-n gradina cui nu-ti vine sa crezi." (Fanus Neagu, "Cartea cu prieteni", Ed. Sport Turism, 1979)

Prima editie a romanului "Balanta", varianta cenzurata, a aparut in 1985, la editura Cartea Romaneasca. A fost la vremea aceea o carte-soc, mai ales prin curajul si luciditatea de a delimita adevarurile prezentate oficial de realitatea concreta. Sunt infatisate forme de agresiune vecine cu tortura, de la abuzuri in functie si coruptie pana la batai cumplite si violuri. Ion Baiesu pronunta clar adevaruri brutale despre tarele societatii in timpul comunismului. Personajele principale sunt profesoara Nela Pop si medicul Mitica Bostan, chinuite de spirit justitiar, nevoia de dreptate si adevar. Traseul lor intr-o lume contorsionata este marcat de "intamplari aiuristice", cum le numeste insusi autorul. In "Balanta" un tanar isi pierde mama la barbut, fapt cu consecinte inima­ginabile, un tigan este insurat cu o printesa pe care a salvat-o de la sinu­ci­dere, doi indragostiti vor sa isi puna capat zilelor, dar ingurgiteaza purgative in loc de otrava, o casa pluteste pe apa zeci de kilometri in timp ce copiii dorm in interior... In jurnalul lui Titi, ajuns pe mana securitatii, dupa ce acesta moare pe masa de operatie, citim: "Toate marile evenimente ale omenirii au fost declansate de catre nebuni, majoritatea mediocri ca intelect. In mod sigur, sfarsitul acestei lumi, adica al acestei civilizatii, va fi opera unui bolnav mintal care va avea ambitia sa nu moara singur, ci cu inca cateva miliarde de oameni impreuna".

In 1985, cartea era clar impotriva regimului, pe care autorul l-a indus in eroare, propunandu-i o balanta a faptelor, o prezentare a binelui si a raului in scop de insanatosire a sistemului, doi protagonisti care lupta cu ticalosia si impostura, dispusi sa lupte (cu morile de vant) in numele dreptatii. Nela si Mitica reprezinta oamenii cinstiti si curajosi, elemente pozitive care se opun din rasputeri prostiei, abuzurilor, coruptiei. Cu toate acestea, multe pasaje au fost eliminate, intre care cele referitoare la aprobarea emigrarilor contra valuta, cozile la alimente, canalul Dunare – Marea Neagra – cimitir al intelectualilor, Cantarea Romaniei, sporul demografic etc.

Cititorul "Balantei" devine si martorul unor fenomene de film documentar: cutremure, inundatii, ex­plo­zii, "un potpuriu de teme fierbinti", cum scrie George Pruteanu: "Roma­nul e scris parca de chirurgul Mitica: nervos, taios, lapidar, gafait, sincopat, in ritm de hard rock. Faptele se insira fulgerator, depanate, ai zice, cu acceleratorul. (...) Conform clasicei retete intre umoristi, si Ion Baiesu este, in roman, un pesimist; simte enormitatile si vede monstru­o­zi­ta­tile". ("Convorbiri literare", 1985)

Dupa 1989, "Balanta" si-a repri­mit pasajele eliminate de cenzura, a devenit scenariu cinematografic si film de mare succes in regia lui Lucian Pintilie. Nela si Mitica sunt interpretati de Maia Morgenstern si Razvan Vasilescu. Reeditarea cartii este o reverenta in fata memoriei lui Ion Baiesu. Autorul nu a fost prezent la premiera filmului "Balanta", pentru ca nu se mai afla printre noi. Cititorii de azi merita si au sansa sa il (re)descopere pe Ion Baiesu. Cel despe care Fanus Neagu scria in aceeasi "Carte cu prieteni": "Ceea ce ma incurca la Baiesu e faptul ca in dedesuptul fiecarei glume simt distilandu-se o tristete fina. Rasul se impleteste cu un bob de durere – si nu-i aceasta, oare, masca teatrului din toate vremurile? Si nu e soarta maslinului sa fie cules?".