x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Cultură Carte Asasinul singuratic

Asasinul singuratic

31 Aug 2008   •   00:00
Asasinul singuratic

FENOMEN  ●  Dorinţă de crimă sau obsesie
Pare de necrezut, dar cel pe care o lume întreagă îl cunoaşte azi drept Nelson DeMille a debutat sub pseudonim. La începutul anilor ’70 îşi semna romanele Jack Cannon. De ce? Din sfială? Din neîncredere?



FENOMEN  ●  Dorinţă de crimă sau obsesie
Pare de necrezut, dar cel pe care o lume întreagă îl cunoaşte azi drept Nelson DeMille a debutat sub pseudonim. La începutul anilor ’70 îşi semna romanele Jack Cannon. De ce? Din sfială? Din neîncredere?

Explicaţia o oferă el însuşi într-un interviu: "Am folosit un pseudonim, pentru că ştiam că voi scrie romane mai bune într-o zi sub numele meu", Aventura anonimatului a luat sfîrşit în 1978, atunci cînd i-a apărut "La apa Babilonului", care echivalează cu un nou debut. O carte surprinzătoare, de o forţă deosebită, care l-a făcut uitat pe Joe Ryker, poliţistul newyorkez pe care îl avusese ca protagonist într-o serie luată totuşi în seamă de marele public.

Se deosebeşte Jack Cannon de Nelson DeMille? Fără îndoială. Primul este nerăbdător să istorisească întîmplări de o grozăvenie cumplită. Pripa îl face superficial. Se vrea, cu orice preţ, interesant şi să dea lovitura. Dar privirea lui alunecă la suprafaţa întîmplărilor, fără să încerce să le descopere semnificaţiile. Este vizibilă setea de a obţine un succes facil.

TRANSFORMARE.
În schimb, din clipa în care pe cărţi îi apare numele său real, autorul suferă o transformare. Ucenicia sub pavăza anonimatului a fost benefică. L-a învăţat să construiască grijuliu naraţiunea şi să fie atent la orice detaliu. Personajele sînt extraordinar de bine conturate, chiar dacă au, uneori, o apariţie episodică. Iar totul se desfăşoară pe fundalul societăţii americane contemporane, ale cărei mecanisme sînt fin analizate. De aceea, "Fiica generalului", "Fabrica de spioni", "Spencerville", încîntătoarea "Coastă de aur" au devenit bestseller-uri, fiind vîndute în zeci de milioane de exemplare pe tot mapamondul, asigurîndu-i legitimaţia de acces în clubul select al celor mai bine cotaţi autori de thrillere. Scriitorul a avut dreptate să stea o vreme ascuns: a ştiut că poate scrie mai bine şi de aceea şi-a făcut mai întîi mîna cu cinci cărţi mai puţin închegate, amînîndu-şi ieşirea strălucitoare la rampă.

TENSIUNE. Totuşi, romanele cu Joe Ryker se citesc şi azi cu plăcere. Au o intrigă tensionată. Au răsturnări de situaţie imprevizibile. Şi, mai ales, au ca protagonist un anchetator cu o existenţă credibilă. E dur şi perspicace. Se poartă fără menajamente cu oricine îi iese în cale – martori, infractori, şefi obtuzi. E slobod la gură, miştocar, băutor, afemeiat şi veşnic în harţă cu presa. El însuşi "miroase a mort, deşi caută criminali".  Modalitatea lui de a-şi face meseria este aceea de a se adapta la mediul ostil în care acţionează. Un New York brutal, populat de traficanţi de droguri şi carne vie, de prostituate, cerşetori, vagabonzi, hoţi, ucigaşi.

În "Asasinul singuratic", Ryker se află pe urmele unui fost combatant în Vietnam, membru al Corpului de Elită din infanteria americană. Un glonţ în cap l-a dereglat pentru totdeauna. Zece ani de spitalizare nu au reuşit să-l mai vindece. Devenit un psihopat periculos, el scapă de sub supravegherea medicală şi redevine o maşină de ucis. Doreşte să se răzbune pe toţi cei pe care îi crede vinovaţi de nenorocirile abătute asupra lui. Înarmat cu o carabină cu lunetă, el transformă metropola într-o baie de sînge. Peste cincizeci de victime cad sub gloanţele pe care le expediază cu o precizie de campion olimpic la tir. "E omul codrului, un luptător de junglă. Şi acum oraşul este jungla lui." De un sadism feroce – cînd are în cătarea puştii o ţintă trage în aşa fel încît s-o tortureze – o loveşte în picioare, în mîini, înainte de a-i da lovitura de graţie. Un dezaxat. Pe care doar Joe Ryker, el însuşi puţin sonat, îl poate învinge într-un duel spectaculos.
O carte dură. Dar, dacă Nelson DeMille s-ar fi mărginit să imagineze doar ficţiuni înfricoşătoare prin cruzimea lor, n-ar mai fi fost ceea ce este astăzi.

"Ryker se rostogoli într-o parte şi trase trei focuri cu pistolul Beretta, direct prin buzunar, în tibia dreaptă a lui Cyrus. Ucigaşul urlă şi se prăbuşi la pămînt, cu osul zdrobit. În secunda următoare, Ryker se aruncă peste el. Apucă pistolul de ţeavă şi i-l smulse din mînă, apoi, încet şi metodic, fiindcă acum nu mai era nici o grabă, îi sparse lui Cyrus toţi dinţii cu patul pistolului greu."

Biografie

Nelson DeMille s-a născut la 23 august la New York. Tatăl său, de origine canadiană, era zidar, iar mama s-a ocupat de creşterea celor patru copii pe care i-au avut. Nu după mult timp s-au mutat în Long Island, unde DeMille locuieşte şi acum. A frecventat liceul local, apoi a studiat trei ani la Universitatea Hofstra. A urmat o şcoală militară şi a ajuns sublocotenent.

A petrecut trei ani în armată, din care unul în Vietnam. A fost decorat de mai multe ori. La sfîrşitul serviciului militar s-a reîntors la universitate. Licenţiat în Ştiinţe politice şi Istorie. Din 1970 pînă în 1976 a exercitat mai multe meserii, printre care şi pe aceea de anchetator de asigurări. Din 1976, după ce a publicat mai multe cărţi sub pseudonim, s-a consacrat numai scrisului.

×
Subiecte în articol: scena crimei