Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
1. Globalizarea ipocriziei
Autor: Gabriel Andreescu
Editura: Polirom, 2023
În noul său volum, Gabriel Andreescu pornește de la observația că, deși construirea unei memorii colective este o preocupare perenă a popoarelor și a statelor, niciodată nu a existat atâta interes pentru politicile memoriei ca în epoca noastră. Energia tot mai mare investită în modelarea memoriei colective a creat un teren favorabil pentru folosirea ei abuzivă, cu atât mai mult cu cât nu este însoțită de un interes egal pentru edificarea unei etici adecvate a memoriei. Presiunile pentru globalizarea memoriei introduc de multe ori premise false și adesea ipocrite menite să susțină asimetriile mai vechi sau mai noi. Au fost promovate și, în replică, delegitimate sacralizarea trecutului și, la celălalt capăt, banalizarea lui.
Astfel de atitudini hrănesc un fenomen mai amplu pe care autorul îl numește globalizarea ipocriziei. Fenomenul se regăsește în transformarea memoriei într-o armă care se multiplică pe linia frontierelor etnonaționale și ideologice, în logica speciilor oportuniste. Fidelizarea față de memoria grupului, disonanțele de etică a memoriei incompatibile cu inteligența, coruperea memoriei vor însoți inerent procesul general de globalizare. Soluția, consideră autorul, ar consta într-o abordare umanistă a eticii memoriei, opusă celor etnice și ideologice. Nici abordarea umanistă nu are cum să construiască o memorie universală comună, dar poate asigura „memoriilor” standarde universale de fairplay.
2. Habsburgii
Autor: Martyn Rady
Editura: Corint, 2023
Traducere: Lia Decei
Istoricul Martyn Rady spune povestea unei excepționale dinastii și a lumii pe care aceasta a construit-o și apoi a pierdut-o. Având origini modeste, Habsburgii au câștigat controlul asupra Sfântului Imperiu Roman, și-au extins rapid posesiunile, întinzându-se din Ungaria până în Spania și chiar dincolo de Ocean, iar apoi au ajuns să stăpânească părți din Lumea Nouă și din Orientul Îndepărtat. O carte despre mărirea și decăderea unei familii de legendă.
3. Istoria viitorului
Autor: Peter Turchin
Editura: Litera, 2023
Traducere: Gabriel Tudor
În 2010, când revista Nature le-a cerut oamenilor de știință importanți să ofere o previziune pentru următorii zece ani, Turchin a afirmat că America se afla într-o spirală de dezintegrare socială care ar fi putut duce la prăbușirea ordinii politice în jurul anului 2020. Timpul a dovedit că predicția lui a fost foarte aproape de adevăr, iar volumul de față stă mărturie.
Lecțiile pe care trebuie să le învățăm din istorie sunt evidente, susține Turchin: când echilibrul dintre elitele conducătoare și restul populației se înclină prea mult în favoarea elitelor, instabilitatea politică este aproape inevitabilă. Pe măsură ce inegalitatea veniturilor crește și prosperitatea curge disproporționat în mâinile elitelor, oamenii de rând suferă, iar eforturile de a deveni parte a elitei devin tot mai frenetice. Fiindcă numărul acestor poziții rămâne relativ fix, supraproducția de elite duce inevitabil la aspiranți frustrați care folosesc resentimentul popular pentru a se împotrivi ordinii stabilite. De cercetat!
4. După căderea Romanovilor
Autoare: Helen Rappaport
Editura: Corint, 2023
Traducere: Dorina Tătăran
La Belle Époque a făcut din Paris centrul lumii. Și, ca un magnet, a atras două categorii privilegiate de ruși: membri ai bogatei familii imperiale și artiști talentați. Romanovii erau celebri pentru ușurința cu care cheltuiau sume imense pe proprietăți și pe distracții. Artiștii au deschis în Paris noi orizonturi, au dominat uneori paginile ziarelor – fiind adulați sau criticați – și au devenit personalități recunoscute ale celei mai vibrante capitale artistice a lumii.
Revoluția bolșevică a schimbat însă totul. Vechea și bogata elită rusă s-a prăbușit ca un meteorit. Nobilii care au reușit să fugă din țara cuprinsă de haos și război civil s-au văzut – în capitala Franței – pe cea mai de jos treaptă a societății: erau niște exilați de care nimeni nu avea nevoie. După ce au vândut obiectele de valoare pe care reușiseră să le ia cu ei din Rusia, au fost nevoiți să-și câștige existența ca muncitori și șoferi de taxi. Măcinați de sărăcie și depresie, mulți și-au înecat amarul în băutură sau au ales calea sinuciderii.
Au fost și ruși care au cunoscut succesul: Marc Chagall a devenit un artist plastic renumit, iar scriitorul Ivan Bunin a primit, în 1933, Premiul Nobel pentru Literatură.
Helen Rappaport a cercetat destinele rușilor aflați în exil la Paris și a scris o tulburătoare carte despre mania grandorii, despre mărire și decădere, speranță și supraviețuire, extaz și tragedie.
5. Ghepardul
Autor: Giuseppe Tomasi di Lampedusa
Editura: Humanitas Fiction, 2023
Traducere: Gabriela Lungu
La 65 de ani de la apariția cărții în Italia și la 60 de ani de la premiera filmului regizat de Luchino Visconti, cu Burt Lancaster, Alain Delon și Claudia Cardinale, Humanitas Fiction publică o nouă ediție a traducerii de referință semnate de Gabriela Lungu. Romanul este însoțit de prefața lui Gioacchino Lanza Tomasi, fiul adoptiv al autorului, dedicată metamorfozelor pe care le-a suferit textul, precum și de două fragmente inedite și câteva poeme cuprinse în așa-numitul „Canțonier al casei Salina”. Un regal literar!
6. Dumnezeu, om, animal, mașină
Autoare: Meghan O’Gieblyn
Editura: Humanitas, 2023
Traducere: Iulian Comănescu
Într-un secol paradoxal, înspăimântat și totodată fascinat de inteligența artificială, omului contemporan îi revine o datorie grea. El trebuie să reflecteze asupra destinului civilizației în lumina – sau în întunericul – evoluțiilor fără precedent ale tehnologiei. Începând cu filozofii Antichității, trecând prin Descartes și ajungând la transumaniști, Meghan O’Gieblyn ne poartă într-o călătorie spre adâncurile fricilor și speranțelor noastre legate de sensul vieții și de relevanța culturii și a metaforelor pe care le-am creat, într-o lume care își schimbă aproape zilnic chipul și reperele. Cine va învinge în lupta care se duce astăzi pentru viitorul omenirii? Tendința noastră de a umaniza tehnologia, sau tehnologizarea umanității dincolo de limita recognoscibilului? Cartea de față este un răspuns la această întrebare care ne bântuie.
7. Caesar
Autor: Adrian Goldsworthy
Editura: Litera, 2023
Traducere: Mihnea Gafița
Urmărind traiectoria extraordinară a vieții marelui general roman, Goldsworthy nu doar că îi acoperă realizările de orator carismatic, comandant cu numeroase cuceriri la activ și dictator puternic, dar prezintă și perioade mai puțin cunoscute în care Caesar a fost mare preot al unui cult exotic, prizonier al piraților, seducător nu doar al Cleopatrei, ci și al soțiilor a doi dintre principalii săi rivali politici și rebel condamnat în propria țară. În cele din urmă, Goldsworthy ne conturează întreaga complexitate a personajului Caesar și ne arată de ce conducerea sa politică și militară continuă să provoace ecouri și după trecerea a două milenii. De (re)vizitat!
8. Să vină socialismul!
Autor: Thomas Piketty
Editura: Litera, 2023
„Istoria ne va arăta dacă termenul socialism a murit şi trebuie înlocuit. În ce mă priveşte, consider că el poate fi salvat şi, mai mult, că rămâne termenul cel mai potrivit pentru a ilustra ideea unui sistem economic ca alternativă a capitalismului. În orice caz, nu este suficient să fim contra capitalismului sau neoliberalismului, ci trebuie mai ales să fim pro altceva, ceea ce înseamnă să identificăm cât mai precis sistemul economic cu care dorim să-l înlocuim, societatea echitabilă la care ne gândim, oricare ar fi numele pe care le vom da acestora. A devenit o banalitate să spunem că sistemul capitalist actual nu are viitor întrucât adânceşte inegalităţile şi conduce la epuizarea resurselor planetei, doar că, în absenţa unei alternative clare, sistemul prezent mai are încă multe zile de trait.” - Thomas Piketty
9. Amenințări fără răspuns
Autor: Randall L. Schweller
Editura: Polirom, 2023
Traducere: Adina-Maria Simion
De ce, de-a lungul istoriei, statele au subestimat în mod regulat pericolele din afară care le amenințau supraviețuirea? De ce unele state au fost capabile să-și mobilizeze eficient resursele materiale pentru a răspunde adecvat la amenințările externe, în timp ce altele nu au reușit să facă acest lucru? Sub-balansarea este un fenomen comun, dar prea puțin cercetat în politica internațională, care se produce atunci când statele fie nu conștientizează amenințările periculoase pentru ele, fie aleg să nu reacționeze la aceste amenințări sau reacționează inadecvat și imprudent.
În acord cu noul val al cercetărilor realiste neoclasice, „Amenințări fără răspuns” oferă o teorie a sub-balansării bazate pe patru variabile de la nivel intern, care explică variația în timp și spațiu a modului cum răspund statele la presiunile și stimulentele externe. Teoria generează cinci scheme cauzale pentru comportamentul de sub-balansare al statelor, care sunt testate folosind câteva cazuri elocvente: Marea Britanie și Franța în perioada interbelică, Franța între 1877 și 1913, precum și Războiul Triplei Alianțe (1864-1870), care a opus Paraguayul Braziliei, Argentinei și Uruguayului. Autorul conchide că statele care prezintă cea mai mare probabilitate de sub-balansare sunt cele incoerente, fragmentate, ale căror elite sunt constrânse de considerente politice în luarea deciziilor.
