x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Catastrofa care a redesenat harta politică

0
Autor: Florian Saiu 05 Iul 2021 - 07:40
Catastrofa care a redesenat harta politică
Vezi galeria foto

Serhii Plokhy este profesor de istorie ucraineană la Universitatea Harvard (unde deține Catedra Mihailo Hrușevski) și director al Institutului de Cercetări Ucrainene în cadrul aceleiași universități. Dialogul cu el a fost prilejuit de apariția unui studiu remarcabil - „Cernobîl. Istoria unei catastrofe nucleare” -, care pe noi, românii, ne interesează în mod deosebit.

 

Potrivit indicației din titlu, volumul „Cernobîl. Istoria unei catastrofe nucleare” (Editura Trei, 2021) se constituie într-o lucrare de istorie, prima despre dezastrul din 26 aprilie 1986 care a avut acces la informații noi. În Ucraina, după Maidanul și Revoluția Demnității din urmă cu șapte ani, s-a deschis o parte din arhivele comuniste, așadar profesorul Serhii Plokhy a putut accesa și folosi date nepublicate vreodată într-un material științific amplu. În ce constau aceste noutăți și cum au influențat ele construcția studiului? Cedăm cuvântul distinsului cercetător: „Întâi de toate, vă mulțumesc pentru invitație. Sunt recunoscător și Editurii Trei pentru eforturile de a face cunoscută cartea mea cititorilor români. «Cernobîl ...» este, fără îndoială, o poveste a Europei de Est, a noastră, abia apoi una universală. Vreau să subliniez faptul că a fost o adevărată provocare să scriu volumul, unul de istorie - cum bine ați evidențiat -, pentru că am făcut-o nu doar din poziția cercetătorului, ci și din aceea a omului contemporan cu evenimentele. Bine, asta a venit cu plusuri - am știut să descifrez exact anumite mesaje oficiale legate de tema cărții -, dar și cu o doză de subiectivitate pe care am fost nevoit s-o cântăresc atent. Principalul meu obiectiv a fost acela de a împleti în așa fel mărturiile supraviețuitorilor cu noile informații devoalate din arhive încât să rezulte o nouă înțelegere a momentului Cernobîl, una mult mai apropiată de adevăr”. Ce înseamnă, concret, date revelatoare? „Printre sursele de arhivă pe care am avut în sfârșit șansa să le consult s-au numărat rapoartele KGB și protocoalele comisiei de stat ucrainene, care s-a ocupat, printre altele, de relocarea populației afectate de dezastru. Ambele tipuri de surse mi-au permis să reconstitui și să expun politica guvernamentală prin care s-a încercat acoperirea adevăratelor consecințe ale tragediei. De altfel, această acoperire, fisurată în timp, a condus la mobilizarea maselor și, într-un final, la prăbușirea regimului obedient al Uniunii Sovietice, chiar a Uniunii Sovietice însăși”.

 

Radiațiile au contaminat Niprul?

Dar de ce s-au ferit istoricii - ucraineni, români sau de orice altă naționalitate afectată direct sau indirect de acest nefericit eveniment - să scrie, să scormonească, să afle adevărul distorsionat decenii la rând? Este, până la urmă, extrem de important să înțelegem și să ne însușim lecția Cernobîl, pentru a n-o mai repeta. Profesorul Serhii Plokhy ridică mănușa: „Așa este, cea mai mare parte a muncii puse în slujba aflării adevărului despre Cernobîl a fost asumată de scriitori și de jurnaliști. Istoricii aveau nevoie de arhive, de date precise pentru a-și exercita activitatea, iar arhivele abia acum au început să fie deschise în Ucraina. În Rusia, de exemplu, accesul la informațiile stocate metodic este încă dificil, pe când în Belarus a rămas aproape imposibil. Nu-mi rămâne, ca istoric, decât să sper că aceste lucruri se vor schimba în viitorul apropiat, măcar ca răspuns la «provocarea» Ucrainei”. De remarcat că în momentul producerii teribilei explozii din primăvara anului 1986, profesorul Serhii Plokhy locuia cu familia în Ucraina, la cinci sute de kilometri de reactorul avariat. Cum a trăit acest teribil episod? Ce amintiri a păstrat, ce răni, ce temeri? Răspunsul e tulburător: „Îmi amintesc că exact în momentul producerii incidentului eram în compania unor prieteni buni, oameni de știință care știau câte ceva despre fizică, inclusiv despre fizica nucleară. Ne-am dat seama că s-a întâmplat ceva extrem de grav, dar, în același timp, aveam și o încredere oarbă în puterea științei sovietice. Situația era valabilă și în cercul savanților, nu doar al cetățenilor obișnuiți, ca mine. Așadar, a durat ceva vreme pentru a realiza amploarea accidentului și posibilele sale consecințe”. Apoi? „Ulterior, ezitările în lanț ale autorităților au permis răspândirea zvonurilor, unele mai oribile decât altele. Cele mai negre, scurse dinspre sediul regional al partidului, lăsau să se înțeleagă că apa contaminată cu radiații de la Cernobîl se îndrepta spre Nipru și urma să ajungă în orașul nostru în doar câteva zile. Cum nu exista nicio posibilitate de a verifica aceste vești alarmante, apa potabilă îmbuteliată din zona noastră a dispărut cât ai clipi”.

 

Revolta ucrainenilor împotriva „controlului iresponsabil al Rusiei”

 

Ce impact a avut accidentul tehnologic de la Cernobîl în plan politic și social? Cum a influențat acesta traiectoria Ucrainei în cadrul Uniunii Sovietice? Cum a repercutat dezastrul la nivelul Uniunii Sovietice? Dar la nivelul Europei și al întregii lumi? Istoricul Serhii Plokhy a întâmpinat sarabanda întrebărilor echilibrat: „URSS a încercat să prindă din urmă SUA în domeniul energiei nucleare și a apucat-o pe scurtături, pe drumuri nesigure, asumându-și riscuri enorme. A ales să construiască reactoare ieftine, pe care avea pretenția să le folosească atât pentru acoperirea necesarului de energie electrică, cât și pentru obținerea unor arme bazate pe puterea plutoniului și a uraniului. Deci, a existat o importantă componentă politică în toată această poveste. Apoi, încercările guvernului de a strecura sub preș chestiuni vitale legate de impactul sanitar și ecologic au condus la o imensă mobilizare a ucrainenilor sub sloganul: «Spuneți-ne adevărul despre Cernobîl!»”. Acesta a fost, de altfel, contextul sau, mai bine spus, punctul critic care a dus la formarea grupării RUKH, mișcarea populară care a militat (cu succes) pentru independența Ucrainei”. E limpede că accidentul de la Cernobîl, unic în Europa prin amploarea dezastrului, a avut urmări majore pe harta politică desenată de URSS. „Fără îndoială! Și asta deoarece centrala nucleară de la Cernobîl se afla în jurisdicția guvernului întregii Uniuni Sovietice, tonul se dădea la Moscova, iar accidentul a fost perceput ca o consecință a politicilor imperiale ale centrului. Sloganul zilei la Kiev clama nu doar eliberarea Ucrainei de sub presiunea producerii energiei nucleare, ci și eliberarea țării de sub controlul iresponsabil al Rusiei”.

 

Două cauze stau la baza dezastrului

Și pentru că s-au vehiculat, de-a lungul a 35 de ani, nenumărate versiuni ale petrecerii accidentului nuclear de la Cernobîl, inclusiv în România circulând multe astfel de ipoteze mai mult sau mai puțin plauzibile, am ținut să aflăm adevărul de la un specialist,  de la profesorul Serhii Plokhy. Care au fost, așadar, cauzele „mari”? Dar cele „mici” ale tragediei? „Acum se știe că reactorul nu era deloc sigur. Mai mult, la un anumit nivel se cunoștea că putea deveni periculos de instabil în anumite circumstanțe. Operatorii nu aveau însă habar de acest lucru (designul a fost considerat secret), industria nucleară în ansamblul ei miza pe o cultură a accesului restricționat. Importantă era doar îndeplinirea cotelor de producere a energiei electrice. Restul, siguranța oamenilor de exemplu, rămânea în plan secundar. Nota de plată s-a dovedit a fi însă costisitoare”. Concluzia istoricului Serhii Plokhy se impune firesc: „Acești doi factori - deficiențele de construcție ale reactorului și politica de secretizare a datelor, așa-zisa conduită de siguranță - au generat cumplitul accident nuclear de la Cernobîl”.

 

 

Când interesele granzilor se bat cap în cap

Ce șoc a imprimat și încă determină acest boom nuclear de cinci sute de ori mai puternic decât o bombă aruncată de americani peste Hiroshima/Nagasaki asupra sănătății oamenilor aflați în raza de acțiune a norilor radioactivi? Până la ce distanțe și-au făcut simțită prezența aceste radiații? Profesorul Serhii Plokhy revine la catedră: „Numărul cancerelor și al disfuncțiilor tiroidiene în rândul copiilor și tinerilor cu vârsta sub 18 ani se apropie deja de 20.000. Dar nu cunoaștem încă impactul general pe termen mai lung, nici măcar impactul în doze mici al radiațiilor asupra sănătății umane. Numărul deceselor cauzate de accidentul de la Cernobîl variază, în statisticile oficiale, între 4.000 și 90.000”. De ce există această confuzie? „Națiunile Unite nu au făcut niciodată un studiu internațional cuprinzător pentru a înțelege consecințele dezastrului. Unul dintre motive e evident. IAEA, organizația care ar fi trebuit să conducă aceste studii, avea o dublă responsabilitate: să promoveze, să încurajeze producerea energiei nucleare și, în același timp, să asigure siguranța acestui proces”. Interesele se băteau practic cap în cap! „Evident! Nu puteau face un lucru fără a-l submina pe celălalt. Conflictul de interese este la fel de evident astăzi, precum era în 1986”.

 

„În 1990, am realizat că România va depăși foarte repede Ucraina”

 

Autor prizat în România, mai ales după publicarea volumului „Porțile Europei. O istorie a Ucrainei” (Editura Trei, 2018), profesorul Serhii Plokhy vorbește în termeni „prietenești” despre noi și țara noastră: „Am avut mai multe neînțelegeri cu amici de-ai mei din Ucraina în legătură cu România. Când eu spuneam că țara voastră se află dincolo de mare, ei îmi replicau sec: «România se află dincolo de munți, nu dincolo de mare». Totul depinde de locul în care ai crescut. Eu sunt din sudul Ucrainei, aproape de Marea Neagră, așa că România, pentru mine, este o țară de pe litoralul Mării Negre”. A călcat vreodată pe moșia vecinilor? „O singură dată, când am luat la picior zona Sucevei, cu celebrele ei mănăstiri și minunatele lor fresce. Am întâlnit oameni calzi, primitori. Se întâmpla în 1990. Țin minte că m-au frapat eforturile depuse pentru construirea drumurilor. M-am gândit atunci că, în comparație cu Ucraina, România a pornit pe propria cale având o situație economică mai precară. În același timp, am realizat că România va depăși foarte repede Ucraina, grație legăturilor cu Uniunea Europeană. În concluzie, pentru mine, România este nu numai o țară a Mării Negre, ci și o țară europeană. Sper ca, într-o bună zi, s-o pot vizita din nou, fie că vin dinspre mare, fie că vin dinspre munți”.

 

Vrei mâncare? Pune pe frigider antena de la radio!

Am găsit în prefața cărții semnate de Serhii Plokhy - „Cernobîl. Istoria unei catastrofe nucleare” - o frază care mi-a atras atenția și mi-a trezit totodată amintiri nu tocmai plăcute din perioada comunistă: „Dacă vrei să-ți umpli frigiderul cu mâncare, pune-i antena de la radio!” Observația l-a amuzat pe istoricul Serhii Plokhy: „În anii ’70 eram student, iar apoi, în anii ’80, tânăr profesor. Bursa mea, apoi salariul meu erau mici, aproape neînsemnate. În afară de asta, nu găseai cine știe ce de mâncare în magazinele de stat din Ucraina, nici măcar haine mai de Doamne, ajută!” Exact ca în România anilor ’80! - vine intempestiv replica mea. „În orașul meu - a continuat înțelegător Serhii Plokhy - carnea și brânza, iar mai târziu și untul, erau aproape imposibil de găsit. Procuram aceste alimente rar, de la Moscova sau de la Kiev, în timpul călătoriilor în interes de serviciu. Situația se degrada de la an la an. În anii ’90, când am reușit să-mi procur un costum nou, cu prilejul susținerii tezei de doctorat, m-am simțit cel mai norocos om din lume. Aveam mai mulți bani, doar că n-aveam ce să-mi cumpăr cu ei. Rafturile magazinelor erau pur și simplu goale. Propaganda comunistă prezenta însă (inclusiv la radio) în roz situația. De aici și expresia sesizată de dumneavoastră”.

 

 

Adio, Rusia!

 

Ucraina - Rusia/Putin - Uniunea Europeană: ce mai spune astăzi acest triunghi? Cum se vede el din America și care va fi viitorul Ucrainei? Va vira spre Vest, își va întoarce din nou fața spre Est ori va rămâne un veșnic tampon, o poartă între două lumi, ca și România, de altfel? Profesorul Serhii Plokhy a răspuns prompt: „Anexarea Crimeei și războiul din Donbas sunt puncte de cotitură în formarea națiunii ucrainene moderne. Ucrainenii s-au mobilizat pentru a-și apăra țara împotriva Rusiei, iar asta înseamnă că ne întoarcem spre Vest într-un mod inimaginabil pentru generațiile mai vechi. Elitele ucrainene și majoritatea ucrainenilor cred astăzi că viitorul Ucrainei independente stă în integrarea sa în structurile europene”.

 

 

Cine redesenează harta Europei?

 

Mai are forță Rusia să (re)aranjeze harta lumii? Din nou istoricul Serhii Plokhy: „Războiul Crimeei a fost primul caz din istoria europeană de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial când o țară a anexat teritoriul altei țări, așa că, da, din păcate, Rusia deține încă abilitățile necesare pentru a schimba granițele europene după bunul plac. Cum a făcut acest lucru cu forța, iar comunitatea internațională n-a recunoscut oficial schimbările, avem speranțe că lucrurile se vor îndrepta, așa cum s-a întâmplat în 1991, când statele baltice și-au obținut independența”.

 

 

Cel mai puternic om din lume?

 

Cine sunt astăzi granzii/puternicii planetei? Profesorul Serhii Plokhy a căzut pe gânduri: „O întrebare dificilă ... Există o singură superputere rămasă astăzi în lume, Statele Unite, deci președintele SUA este, teoretic, cea mai puternică persoană, doar că influența sa este limitată de Congres, ceea ce nu se întâmplă în cazul conducătorilor autocrați. Aș spune că G7 este clubul celor mai puternici lideri mondiali, în ciuda puterii personale enorme a conducătorilor Chinei și Rusiei”.

 

 

„Sper ca, într-o bună zi, să pot vizita din nou România, fie că vin dinspre mare, fie că vin dinspre munți”, Serhii Plokhy, profesor de istorie la Harvard

 

„Cernobîl este, fără îndoială, o poveste a Europei de Est, a noastră, abia apoi una universală”, Serhii Plokhy, profesor de istorie la Harvard

 

„Deficiențele de construcție ale reactorului și politica de secretizare a datelor au generat cumplitul accident nuclear de la Cernobîl”, Serhii Plokhy, istoric

 

„În anii ’80, carnea și brânza, iar mai târziu și untul, erau aproape imposibil de găsit în orașul meu”, Serhii Plokhy, istoric

 

„Din păcate, Rusia deține încă abilitățile necesare pentru a schimba granițele europene după bunul plac”, Serhii Plokhy, istoric

 

„Mă bucur că „Porțile Europei... ” poate fi citită și în limba română. De altfel, această carte a fost comisionată de la Penguin de o română, Casiana Ioniță”, Serhii Plokhy, istoric

 

 

 

Surse foto: Editura Trei, Tania D’Avignon

 


 



Mai multe titluri din categorie

Kunsthalle Bega prezintă Cronicile viitorilor supereroi. Viitor, utopie și supra-inteligență într-o expoziție internațională de grup 

Kunsthalle Bega prezintă Cronicile viitorilor supereroi.  Viitor, utopie și supra-inteligență într-o expoziție internațională de grup 
Kunsthalle Bega prezintă expoziția internațională de grup curatoriată de Anca Verona Mihuleț: Cronicile viitorilor supereroi. Expoziția se deschide pe 2 octombrie 2021, la Kunsthalle Bega, Calea...

Unul dintre cele mai provocatoare evenimente teatrale ale anului, premiera în limba română a aplicației The Walks, un spectacol-experiment realizat de celebra companie Rimini Protokoll are loc pe 1 octombrie, în co-producție cu creart/Teatrelli și în part

Unul dintre cele mai provocatoare evenimente teatrale ale anului, premiera în limba română a aplicației The Walks, un spectacol-experiment realizat de celebra companie Rimini Protokoll are loc pe 1 octombrie, în co-producție cu creart/Teatrelli și în part
Galerie Foto Rimini Protokoll, compania germană care a revoluționat teatrul la nivel mondial, lansează și în București, alături de orașe precum Berlin, Cleveland sau Milano, cel mai recent proiect al său – „The Walks",...

Colecția Anansi. World Fiction aniversează 1 an. Cititorii sunt invitați să devină autori prin campania „Poveștile ne apropie”

Colecția Anansi. World Fiction aniversează 1 an.  Cititorii sunt invitați să devină autori prin campania „Poveștile ne apropie”
Editura Pandora M aniversează un an de la lansarea colecției Anansi. World Fiction, cel mai nou proiect editorial dedicat traducerilor din literatura universală de pe piața de carte autohtonă. Așezată sub semnul...

Am încheiat cu succes cea de a 2-a ediție a Festivalului One World Romania la Brașov, dar povestea continuă

Am încheiat cu succes cea de a 2-a ediție a Festivalului One World Romania la Brașov, dar povestea continuă
Galerie Foto În cadrul celei de a 2-a ediții a Festivalului One World România la Brașov ce a avut loc în perioada 16-19 septembrie 2021, spectatorii brașoveni s-au bucurat de 18 proiecții de film și dezbateri cu 21 de...

Rapsodia Română nr. 2 revine la Festivalul Enescu, cu Orchestra de Tineret și Cristian Mandeal Celebra soprană Sonya Yoncheva, pe scena Ateneului Român

Rapsodia Română nr. 2 revine la Festivalul Enescu, cu Orchestra de Tineret și Cristian Mandeal  Celebra soprană Sonya Yoncheva, pe scena Ateneului Român
Galerie Foto Celebrii soliști Sonya Yoncheva (soprană), Alexei Volodin și Malcom Martineau (pian), precum și Orchestra Română de Tineret susțin programul artistic al acestei zile la Festivalului Enescu, constând în arii...

Duelul viorilor - Stradivarius versus Guarneri revine cu ediția a X-a

Duelul viorilor - Stradivarius versus Guarneri revine cu ediția a X-a
Galerie Foto Turneul DUELUL VIORILOR revine în 2021 cu ediția a zecea prin 6 recitaluri ce vor avea loc la Târgu Jiu, Caracal, București, Deva, Brașov, Ploiești, în perioada 28  septembrie – 5...

Concert aniversar Doina Rotaru la Varșovia

Concert aniversar Doina Rotaru la Varșovia
Galerie Foto Institutul Cultural Român de la Varșovia organizează în data de 23 septembrie a.c. un concert aniversar, dedicat remarcabilei compozitoare Doina Rotaru, reprezentantă de marcă a școlii componistice românești, cu...

NOCTURNALII outdoor/ echo-factum

NOCTURNALII outdoor/ echo-factum
Galerie Foto ”Echo –Factum, mic tratat  de meta-meditație”: vioară, pian, etnosculptură  - instrumente imposibile, creații soutache. Compania independentă Arte-Factum finalizează Laboratorul de introspecție...

Două dintre cele mai apreciate lucrări de George Enescu, astăzi pe scenele Festivalului, cu violonistul Nicolas Dautricourt și Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii Ungare

Două dintre cele mai apreciate lucrări de George Enescu, astăzi pe scenele Festivalului, cu violonistul Nicolas Dautricourt și Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii Ungare
Galerie Foto Un violonist francez fascinat de muzica lui George Enescu, Nicolas Dautricourt, Orchestra de Cameră East-West și Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii Ungare vor interpreta astăzi două dintre cele mai apreciate...

TIFF Oradea 2021: cele mai urmărite filme din programul ediției

TIFF Oradea 2021: cele mai urmărite filme din programul ediției
Galerie Foto Cea de-a patra ediție TIFF Oradea s-a încheiat duminică, pe 19 septembrie, după trei zile presărate cu surprize cinematografice și întâlniri cu regizorii și actorii români ai momentului. Creatorii celor mai...

18 proiecte din 5 țări, selectate în programul FILM+ 2021-2022

18 proiecte din 5 țări, selectate în programul FILM+ 2021-2022
FILM+, programul alternativ de susținere a producțiilor cinematografice independente cu buget redus, anunță rezultatele selecției celei de-a șasea ediții. Din cele 91 de proiecte înscrise de cineaști din...

Lucrările artistului român Alex Mirutziu  prezentate în expoziţia UN/MUTE de la New York

Lucrările artistului român Alex Mirutziu  prezentate în expoziţia UN/MUTE de la New York
Galerie Foto Institutul Cultural Român de la New York sprijină participarea artistului Alex Mirutziu în cadrul proiectului UN/MUTE, o expoziție de grup cu lucrări colaborative realizate de 28 de artiști din Uniunea Europeană...

Filmul SCARA, despre destinul unui actor român celebru, intră în cinematografe din 15 octombrie

Filmul SCARA, despre destinul unui actor român celebru, intră în cinematografe din 15 octombrie
Galerie Foto Regizat de Vlad Păunescu, SCARA are în distribuție actori consacrați, dar și noile vedete ale scenelor bucureștene. SCARA urmărește parcursul unui tânăr venit din provincie la București, unde devine unul...

„Utopia”, expoziție inedită de pictură semnată Burhan Ahmeti la Artoteca Bibliotecii Metropolitane București

„Utopia”, expoziție inedită de pictură semnată Burhan Ahmeti la Artoteca Bibliotecii Metropolitane București
Biblioteca Metropolitană București (BMB) prin Direcţia Cultură, Învăţământ, Turism a Primăriei Municipiului Bucureşti anunţă vernisajul expoziției personale de pictură Utopia a artistului Burhan Ahmeti,...

O nouă carte de excepție oferită de Jurnalul: Muzeul de ceară, de Dumitru Popescu

O nouă carte de excepție oferită de Jurnalul: Muzeul de ceară, de Dumitru Popescu
Jurnalul vă oferă începând de astăzi o altă carte a lui Dumitru Popescu, autor ajuns la 94 de ani și unul dintre puținii foști demnitari comuniști rămași în viață. Un bun roman social și psihologic,...
Serviciul de email marketing furnizat de