Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România a devenit anul trecut mai dependentă de împrumuturi, ceea ce i-a agravat poziția financiară în fața creditorilor. Datoria guvernamentală a urcat, în decembrie 2024, până la 964,345 de miliarde de lei, de la 936,995 de miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut la 54,6%, de la 53,1%, în noiembrie. În decembrie 2024, datoria pe termen mediu și lung a crescut la 884,175 de miliarde de lei, de la 866,272 de miliarde de lei, în noiembrie, iar cea pe termen scurt a crescut la 80,17 miliarde de lei, de la 70,72 de miliarde de lei, în luna anterioară. Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 786,25 de miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat, în timp ce împrumuturile se cifrau la 158,32 de miliarde de lei. Situația precară a economiei românești a fost penalizată recent de agenția de evaluare Moody’s care a păstrat ratingul țării noastre la nivelul „Baa3”, dar a schimbat perspectiva de la „stabilă” la „negativă”, fiind la un pas de „junk”, rating nerecomandat pentru investiții.
Datoria administrației publice centrale a ajuns, în decembrie 2024, la 940,038 de miliarde de lei, în urcare de la 914,053 de miliarde de lei, în noiembrie, din care 859,93 de miliarde de lei pe termen mediu și lung. Cea mai mare parte a datoriei administrației centrale era contractată în lei (449,055 de miliarde de lei) și în euro (390,225 de miliarde de lei, echivalent). În același timp, datoria administrației publice locale a urcat la 24,307 miliarde de lei, de la 22,94 de miliarde de lei, în luna anterioară, din care 24,24 de miliarde de lei pe termen mediu și lung. Creșterea datoriei publice a fost imposibil de stăpânit de guvernele care s-au succedat la Palatul Victoria, astfel că în ultimii cinci ani aceasta a crescut cu 591,4 miliarde de lei. Ca procent în PIB, ea a urcat de la 35% la finalul anului 2019 la 54,6% din PIB la finalul 2024, fără perspectiva de a mai reveni la situația din 2019
Reforma promisă de Guvern este în întârziere
Creşterea cerinţelor de împrumut şi a costurilor cu dobânzile vor conduce la o slăbire semnificativă a indicatorului de accesibilitate a datoriei guvernamentale în anii următori, raportul dintre plăţile dobânzilor şi veniturile guvernamentale crescând de la 5,7% în 2023 la peste 9% până în 2029. Moody’s arăta în evaluarea sa că reducerea cu succes a deficitului şi limitarea creşterii poverii datoriei publice vor necesita, cel mai probabil, şi adoptarea unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală. Agenţia menționează că România s-a angajat să implementeze o reformă fiscală majoră în cadrul PNRR, însă aceasta este deja amânată semnificativ şi nu se aşteaptă ca detalii despre amploarea şi componenţa măsurilor de creştere a veniturilor pe care o astfel de reformă le-ar putea include să fie anunţate decât după alegerile prezidenţiale din mai 2025.
Marile companii se descurcă tot mai greu
Economia românească s-a confruntat cu provocări legate de menţinerea stabilităţii preţurilor şi de susţinerea creşterii economice, în contextul unor condiţii financiare mai restrictive şi al unei cereri externe mai slabe. Numărul companiilor de impact, cu active de peste un milion euro, intrate în insolvenţă a crescut cu 58% faţă de 2023, până la 141, conform CITR, liderul pieţei de insolvenţă şi restructurare din România. Numărul total al companiilor intrate în insolvență a urcat cu 9,38% faţă de 2023, până la 7.274 de firme, ceea ce marchează revenirea la nivelul pre-pandemic. Numărul cererilor de concordat preventiv a crescut cu peste două ori şi ajunge la 197, faţă de cele 90 din 2023, o creştere de peste 118%.
Moody’s estimează că deficitul bugetar va rămâne ridicat - la 7,7% din PIB în 2025, ducând datoria guvernamentală la 68,5% din PIB până în 2028. Agenția prognozează că datoria publică va crește la 59,3% din PIB la sfârșitul lui 2025 și la 62,7% din PIB în 2026, de la 48,9% în 2023.
ING România: vin luni cruciale
Un semnal de alarmă trag și economiștii ING România. Poziția fiscală rămâne complicată, riscurile externe sunt prezente, iar Banca Națională a României (BNR) va rămâne precaută. Investițiile și beneficiile aderării la spațiul Schengen aduc unele aspecte pozitive, dar provocările structurale continuă să testeze rezistența țării, potrivit unui raport realizat de Valentin Tătaru, economist-șef ING România și Ștefan Poșea, economist ING România, citat de cursdeguvernare.ro.
Citește pe Antena3.ro
„Factorii de decizie trebuie să echilibreze mult așteptata consolidare fiscală, dezechilibrele externe și inflația persistentă, ceea ce face ca sarcina lor să semene cu mersul pe o frânghie care se subțiază tot mai mult după fiecare ciclu electoral. Întrebarea esențială este dacă România va implementa politici responsabile pentru sustenabilitatea pe termen mediu și lung sau va ceda populismului pe termen scurt. Următoarele luni vor fi cruciale pentru determinarea traiectoriei țării. Pregătiți-vă pentru un drum dificil”, mai notează cei doi economiști care au realizat raportul. Concluziile analizei ING România relevă o perspectivă destul de complicată pentru evoluția economiei noastre:
- Creșterea economică va accelera ușor, de la 0,9% în 2024 la 1,6% în 2025, susținută în principal de investiții mai puternice și de o contribuție negativă mai redusă a exporturilor nete;
- Deficitul fiscal va rămâne ridicat, la 7% din PIB în 2025, cu riscuri de creștere. Renegocierea PNRR este un factor-cheie de urmărit. O absorbție sub așteptări a fondurilor UE și investițiile publice ar putea să agraveze deficitul;
- Beneficiile aderării la Schengen ar trebui să înceapă să fie vizibile, iar modernizarea infrastructurii va duce treptat la creșterea productivității.
- În ceea ce privește deficitul comercial, chiar și cu o creștere moderată a consumului privat, corecțiile vor fi minore și ar putea fi inexistente dacă planurile ambițioase de investiții din bugetul pe 2025 vor fi implementate integral;
- Deficitul de cont curent va rămâne ridicat în 2025, cu o îmbunătățire modestă de la -8,2% la -7,4% din PIB;
- Inflația este estimată să ajungă la 4,8% la sfârșitul lui 2025 și să aibă o medie anuală de 5%. Scenariul de bază prevede o reducere a dobânzii de politică monetară cu 50 de puncte de bază în a doua jumătate a anului, însă riscurile sunt orientate mai degrabă spre o relaxare mai redusă și păstrarea spațiului de manevră în fața riscurilor interne și externe;
- Alegerile din mai ar putea influența semnificativ direcția țării. Deciziile din următoarele luni vor fi esențiale pentru traiectoria României pe termen mediu.
„Pe partea de cheltuieli, 2025 a început prost, cu un deficit de 0,6% din PIB în ianuarie, cauzat de cheltuieli reportate din 2024 și angajamente de cheltuieli greu de oprit brusc. O imagine mai clară asupra politicii fiscale va apărea abia după primul trimestru. (...) În perspectiva viitorului, anticipăm o moderare a cererii de consum și un impuls fiscal negativ. Combinate cu o șomaj stabil, acest lucru ar trebui să ducă la o presiune mai mică asupra inflației din partea cererii. Totuși, efecte mai puternice în sens opus ar putea apărea din presiunile asupra costurilor de muncă, generate de creșterea sarcinii fiscale și de majorarea salariului minim, începând cu 1 ianuarie 2025”.
Raport ING România
Guvernul și-a stabilit o țintă de deficit bugetar ambițioasă
Ținta de deficit bugetar din 2025 este una ambițioasă, iar o retrogradare a ratingului este un risc ce nu poate fi exclusă. „Având în vedere structura bugetului și implementarea completă a recalculărilor pensiilor publice în acest an, atingerea țintei pentru 2025 pare oarecum ambițioasă”, atrag atenția și economiștii BCR. Măsuri suplimentare de consolidare fiscală de aproximativ 0,8 puncte procentuale ar putea fi necesare, din calculele lor. Veniturile bugetare sunt prognozate să crească cu aproximativ 2,3 puncte procentuale din PIB în 2025, îmbunătățirea colectării taxelor contribuind cu aproximativ 0,5 puncte procentuale. „Având în vedere acești factori, ținta de deficit de 7% pare optimistă. După alegerile prezidențiale, guvernul va explora probabil măsuri fiscale suplimentare, echilibrând creșterea veniturilor cu controlul cheltuielilor, în timp ce va încerca, de asemenea, să sprijine creșterea economică”, potrivit acestora.
În acest context, absorbția fondurilor UE este foarte importantă pentru așteptările bugetare ale acestui an. „Planul de consolidare fiscală pe șapte ani convenit cu Comisia Europeană trebuie implementat, deoarece răbdarea atât a agențiilor de rating, cât și a investitorilor se subțiază. O retrogradare a ratingului în acest an nu este scenariul nostru de bază, dar fără o consolidare fiscală semnificativă, este un risc care nu poate fi exclus”, mai avertizează aceștia.
