Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Doctor în Economie și profesor universitar la Academia de Studii Economice din București, Dan Voiculescu a pus bazele unei noi abordări a curentului Umanist contemporan, pornind de la principiile economice de bază și legătura acestora cu natura umană. Filosofia cu baze economice pornește de la imaginea de ansamblu a evoluției socio-culturale a omenirii, în raport cu distribuirea resurselor financiare. Această abordare holistică l-a condus pe profesorul Dan Voiculescu la o strategie socio-politică ce ar putea scoate întreaga lume contemporană din actualul blocaj, dacă s-ar ține cont de ceea ce a lipsit întotdeauna din doctrinele politice: natura umană. Această nouă abordare este explicată de Prof. Univ. Dr. Dan Voiculescu în cea mai recentă carte a sa: „Tratatul Umanismului Pragmatic”.
Formula noii viziuni umaniste propuse de profesorul Dan Voiculescu are în centru omul, cu tot ce înseamnă natura umană și mai ales o abordare din perspectiva competitivității și a productivității obținute pe principii meritocratice: cu omul potrivit la locul potrivit. Ceea ce ne ține cel puțin pe loc, în acest moment, este vechea paradigmă a antagonismului stânga-dreapta. Propunerea umanistului Dan Voiculescu este ieșirea din vechiul proiect și dezvoltarea „pe verticală”, în loc de orizontală, punând Omul în centrul tuturor strategiilor. Ceea ce l-a determinat pe autorul Tratatului Umanismului Pragmatic să dezvolte aceste noi teorii este chiar propria sa experiență profesională și de viață, fiind unul dintre cei care au putut studia problematica ideologiilor eșuate, ca „insider” - din interior, fiind implicat simultan în ambele paradigme aflate în ipostază antagonică. „Cred că asistăm la o schimbare de metaparadigmă. Lucrurile stau în felul următor: în urmă cu 30 de ani - când aveam 40 și ceva de ani, eram tânăr, viguros, rupeam norii -, m-am trezit în mijlocul unei furtuni. A venit Revoluția din 1989, eu aveam 10 ani de activitate capitalistă într-un stat comunist. Eram, într-un fel, sfâșiat de cele două doctrine. În 1989, când m-am trezit – lucru pe care eu îl așteptam, de altfel – am spus: bun, s-a-ntâmplat, e real, e prezent. Și m-am întrebat ce urmează. Pentru că întotdeauna am mers pe filosofia care spune că e bine să gândești în prezent ce s-a-ntâmplat în trecut, pentru a putea construi viitorul fără greșelile trecutului. Și am analizat ce s-a-ntâmplat: sclavagism, feudalism, socialism, capitalism – un număr mare de încercări de organizare a societății omenești. Am ajuns la concluzia că absolut toate au aceeași problemă. Nu au ținut cont de un singur lucru, principal: de natura umană”, a explicat profesorul Dan Voiculescu, ieri, cu ocazia lansării celei mai recente cărți, „Tratatul Umanismului Pragmatic”.
Relația antagonică individ-societate trebuie să dispară
Profesorul și-a-nceput analiza de la încercarea de a pune bazele unei strategii bune pentru viitorul României ieșite din comunism. „În momentul acela, la începutul anilor ’90, n-am reușit să văd care sunt motivele principale pentru care nu ne-am găsit un echilibru. Fiind un om pragmatic, am încercat să mă duc spre prezent: ce se întâmplă cu România, azi? Și ce se va întâmpla mâine? Mi-am dat seama că tot ce ni se-ntâmplă este legat de competitivitate. La Academia de Studii Economice am predat mulți ani o disciplină numită «Competiție și competitivitate» și am constatat că noi, românii, nu reușim să ne dăm seama în ce domenii suntem competitivi și unde anume ar trebui să investim, pentru a fi mai competitivi”, a mai povestit autorul tratatului. Problema nu a fost abordată astfel în țara noastră niciodată. În anul 1978, împreună cu Prof. Univ. Dr. Cezar Mereuță, Dan Voiculescu a publicat cartea „Analiza de competitivitate a economiei românești”. „Am îndrăznit să stabilesc orizontul până în 2010: „Soluții strategice pentru România”. Nimeni n-a preluat nimic din această carte. Dar am mers mai departe. Căutam motivul pentru care Omenirea, de data aceasta, nu a reușit să se echilibreze. Și, întorcându-mă la natura umană, întrebările au început să fie: ne naștem invidioși sau devenim invidioși pe parcursul vieții? Din ce cauză individul este pus în contrapondere cu societatea? De ce este această relație antagonică? A doua întrebare a fost: din ce cauză noi nu considerăm că suma indivizilor dă societatea. Așa cum jucătorii de fotbal arată că echipa e bună pentru că jucătorii sunt buni. Acest antagonism mă preocupă și astăzi, pentru că problema încă nu este rezolvată”, a mai explicat profesorul Dan Voiculescu.
Citește pe Antena3.ro
Omul potrivit, la locul potrivit
Acesta a ajuns, astfel, la concluzia că eșecurile de până acum ale întregii lumi au la bază faptul că nu a fost luată în considerare natura umană, iar astfel a ajuns să se ocupe de doctrina umanistă, dincolo de tot ceea ce a însemnat aceasta până acum, punând-o în legătură cu principiile economice. Umanismul nu este o doctrină socialistă umanizată și nu verbul „să ajutăm” ar trebui să fie în centru, ci evaluarea corectă a oamenilor, pentru plasarea fiecăruia acolo unde îi este locul potrivit. „Oamenii nu trebuie să fie ajutați, pentru că au calitățile lor pe care doar trebuie să le descoperim și să le folosim pentru ei și pentru societate”, mai explică profesorul.
Nimeni nu s-a gândit la ce înseamnă natura umană. De aici poate că au venit toate eșecurile, până în prezent și în ce urmează.
Prof. Univ. Dr. Dan Voiculescu
Umanismul pune reabilitarea valorilor familiei pe primul loc în ordinea priorităților legislative și guvernamentale, considerând că societatea este în esență o sumă a familiilor. Asumând acest adevăr fundamental, dedic munca mea, frământările mele, nopțile nedormite și visele încă neîmplinite, societății românești, ca sumă a familiilor noastre.
Dan Voiculescu – Introducere „Tratatul Umanismului Pragmatic”
Profesorul Dan Voiculescu a lansat, joi, la Biblioteca Academiei Române, „Tratatul Umanismului Pragmatic”, o lucrare amplă dedicată doctrinei pe care a fondat-o în urmă cu mai bine de trei decenii. Tratatul are patru capitole, ultimul fiind atipic. Primul capitol se ocupă de o analiză a Capitalismului, al doilea analizează Socialismul, iar al treilea, Umanismul. „Norocul meu este că le-am trăit pe ambele (Capitalismul și Socialismul – n.r.), în paralel. Tot de natura umană nu a ținut cont nici Socialismul. De comunicare și de creație. Omul poate crea, spre deosebire de animal. Socialismul a explodat mai devreme decât Capitalismul, pentru că presiunea pe om era mai mare. Conducătorul nostru ne-a chinuit, dorind să facă bine României: să plătească datoria externă. Iată că uneori dorința de a face bine ajunge să facă rău foarte multor oameni. Poate involuntar. Capitolul al treilea este despre Umanism și îl iubesc cel mai mult. Noi nu ar trebui să ne orientăm în funcție de stânga și dreapta. Ar trebui să ne dezvoltăm pe verticală. La ora actuală, pe Glob există lichidități enorme și foarte multă forță de muncă, dar totuși nu merge. De ce nu merge? Pentru că nu sunt idei. Forța de muncă stagnează și banii stau, pentru că ne lipsește o categorie care să unească banul cu munca”, a mai explicat autorul, spunând că este nevoie de creatori ai unei strategii productive, care să poată face această legătură necesară între oameni și finanțe, pentru un viitor care să nu repete greșelile trecutului, la nivel global.
Umanismul pragmatic reprezintă o perspectivă profund inovatoare asupra unui model economic, social și politic original, iar Tratatul elaborat de Dan Voiculescu reunește cele mai importante elemente ale lucrărilor sale anterioare publicate pe această temă, elemente explicate, dezvoltate și puse în contextul evenimentelor actuale.
