Nu s-a caciulit, caci nu-i sta in fire! Ne da speranta si ne indeamna sa luam aminte la voievozii care au facut ca acest neam sa dainuie. Tudor Gheorghe are el insusi statura de voievod al cantului romanesc, ne doineste despre nemurire, zbor si amagire. Ne tot cheama la Sala Palatului pentru a ne recicla constiintele cu lectii despre demnitate, respect, patriotism, despre (re)cunoasterea valorii stramosilor nostri.
La 23 decembrie, Tudor Gheorghe aduce "Degeaba" din nou la Sala Palatului. Degeaba mai doriti bilete la spectacol! S-au dat toate!
L-am intrebat pe artistul neamului daca a fost de folos acest prohod al Minciunii Nationale, asa cum am perceput eu spectacolul. "Nu. Am din ce in ce mai mult un sentiment de amaraciune – mi-a raspuns Tudor Gheorghe. Ma simt din ce in ce mai singur, mai izolat intr-un marasm de prost gust. Eu nu am facut rabat niciodata de la calitate si, multumesc Domnului, salile spectacolelor mele sunt arhipline".
"Degeaba" este un strigat de revolta care se mai poate face auzit? "Nu vreau sa fie un rechizitoriu – explica autorul. E o constatare, amara, zic eu, e un indemn pentru generatia tanara sa spere. Mai e un nebun, ca mine, si altul, ca tine, care mai crede ca se pot face lucruri de calitate in acest spatiu romanesc."
Tudor Gheorghe nu vrea sa dea directive sau directii. Isi doreste ca fiecare sa faca bine ceea ce face in spatiul lui, in orizontul lui: "Vreau, de pilda, sa am politicieni profesionisti, asa cum sunt eu, pe domeniul meu. Vreau sa fie verticali si sa nu stie sa se plece in fata nimanui, indiferent daca e vorba de Uniunea Sovietica sau Franta. Sa spuna: «Am demnitatea mea nationala! Puneti-ma la zid, in fata lumii, sa vada lumea cat suntem de puternici». Dar nici unul nu face astfel. Toti se caciulesc si asta ma enerveaza, ma ingrozeste pur si simplu!". Se enerveaza si la anul va lansa opt albume. Da, el, Tudor Gheorghe. "Ma amuz cand vad copilasii astia din show-biz spunand, pe la diverse emisiuni, care sunt, ma rog, necesare, dar o zic cu durere, ca de sase luni stau sa scoata noul lor album care curpinde opt piese. Iar eu astept 2012 ca sa dau societatii romanesti opt spectacole, opt compact discuri majore, de reevaluare a culturii nationale. Doua discuri sunt cu folclor, cu muzica Bucovinei din anii 1800-1916, altul cu muzica de mahala – aia adevarata, cu dramatismul ei, inca unul cu lectiile de limba romana, de la primele manifestari poetice si pana la domnul Alecsandri. Vor fi si spectacolele «Al Cincilea Anotimp – Femeia», «Vremea Nemaniei», «Chemarea Pasarii de Acasa» si «Degeaba»". Anevoioasa si necesara aceasta reevaluare a culturii noastre, pe care Tudor Gheorghe si-o asuma si in anul de gratie 2012. In luna martie, vom avea parte de "Intre lautari si rapsozi – Tudor Gheorghe", un spectacol-lectie despre separarea clara a muzicii lautaresti de muzica taranului de vatra, de tarana. "Ma doare tot ce vad in acest spatiu romanesc! Cantecul popular este absolut calcat in picioare. E infiorator! Lumea e debusolata. Redactori analfabeti in domeniu propun aberatii de folclor, iar bietul roman crede ca, daca se da la televizor, asa e." Nu e asa, e cum le dezleaga credinciosul voievod Tudor Gheorghe!