Giuliano Carmignola: "Cu Orchestra Barocă din Veneţia lucrez de mai bine de 10 ani"

● Vorbiti-ne , va rog, despre felul in care v-ati apropiat de muzica.
● Am mostenit interesul pentru muzica de la tatal meu, care mi-a transmis marea sa pasiune si dragoste pentru arta sunetelor, in mod special pentru muzica italiana a secolului XVIII. Apoi un rol deosebit l-a avut violonistul venetian Luigi Ferro – un mare interpret vivaldian, cu o activitate intensa alaturi de celebra formatie I Virtuosi di Roma. In anii 1950-1960 acesta a fost primul ansamblu italian care a oferit muzica lui Vivaldi lumii intregi.
Am avut sansa de a fi discipolul lui Luigi Ferro la Conservatorul din Venetia iar apoi i-am preluat postul cu Virtuozii din Roma, dupa 1970. Am avut parte asadar de o formare muzicala deosebita.

● Repertoriul baroc reprezinta un domeniu preferat al acestei perioade de maturitate, dupa numeroase alte experiente acumulate ?
● Decizia de a acorda mai multa atentie partiturilor acestei epoci s-a cristalizat dupa ani, dupa multa practica interpretativa, dupa ce am lucrat cu I Sonatori della Gioiosa Marca – o initiativa importanta in domeniul muzicii vechi – si apoi cu Orchestra Baroca Venetiana. Au fost si ani in care am cantat mult muzica de camera, dar si un repertoriu solistic (si Concertul de Alban Berg, si cel de Dutilleux). Dupa cum se vede, interesul meu nu s-a indreptat doar spre muzica baroca ci si spre repertoriul romantic sau modern.

● Se vorbeste despre scoala venetiana si despre scoala romana in literatura pentru violina a Barocului.
● Desigur... Scoala romana a fost ilustrata in primul rand de marele Arcangelo Corelli, apoi de Scarlatti sau de Valentini. Este vorba despre o mare "productie" de lucrari de tipul Sonatei sau Concertului grosso. Cristalizarea Concertului cu o tenta solistica apare insa prin reprezentantii scolii venetiene: Albinoni si Vivaldi. Ei au contribuit la aparitia genuluiConcertului solistic.

● Sa intelegem ca aceasta Scoala venetiana va preocupa mai mult?
● Eu fi ind din regiunea Veneto si format in ambianta scolii muzicale venetiene, este fi resc sa fi u interesat de acest repertoriu pe care l-am "frecventat" in mod deosebit.

● Stiu ca ati cantat si in cadrul spectacolelor de opera. V-a influentat in cariera interpretativa, in cea solistica ?
● Spre sfarsitul anilor ’70 am acumulat multa experienta in calitate de concertmaistru al orchestrei Teatrului La Fenice din Venetia. Aici am avut marele privilegiu de a lucra mai multe opere de Mozart cu un mare dirijor mozartian: Peter Maag. A fost o sansa extraordinara, o perioada extrem de pretioasa pentru cariera mea solistica, deoarece am cautat sa transfer aceasta scoala mozartiana din domeniul operei in maniera de interpretare a concertelor lui Mozart pentru violina. Lucrul cu Peter Maag a fost intr-adevar o mare lectie de muzica.

● Ati si inregistrat Concertele pentru vioara de Mozart.
● Da, acum cativa ani, impreuna cu Orchestra Mozart infi intata de Claudio Abbado. A fost o ocazie deosebita de a canta din nou alaturi de acest mare dirijor, care a avut initiativa acestui nou colectiv orchestral in 2004, la Bologna. Eu aveam deja intre proiectele mele discografi ce aceste partituri pe care urma sa le inregistrez cu ansamblul german Concerto Köln (pentru Deutsche Gramophon). Claudio Abbado mi-a propus sa colaboram in acest repertoriu si atunci a fost fi resc sa acord prioritate ideii sale. Ne leaga o amicitie de aproape trei decenii, de prin 1974, cand am avut norocul de a canta cu Orchestra della Scala (pe cand Claudio Abbado era nu numai dirijorul ci si directorul acestui Teatru) Concerte de Ceaikovski, de Mozart. Ne apropie aceasta prietenie de multi ani, dar si o mare afectiune reciproca. A fost o experienta superba.

● Vorbiti-ne despre activitatea Dumneavoastra cu aceasta formatie...
● Cu Orchestra Baroca din Venetia lucrez de mai bine de 10 ani: am facut impreuna inregistrari in 2000. S-a creat o frumoasa atmosfera de prietenie si stima reciproca intre noi – ceea ce este ideal pentru a obtine o adevarata armonie interpretativa. Unii dintre violonistii din formatie mi-au fost si studenti la Conservatorul din Venetia, si atunci este usor de inteles ca relatia dintre noi este una deosebita, mult mai stransa.

● Sunt tinerii instrumentisti mai interesati de muzica baroca astazi?
● Da. Si in Italia se poate vorbi despre o mult mai mare deschidere, un interes mult mai pronuntat fata de acest tip de repertoriu. Nu as spune ca o asemenea atitudine ii caracterizeaza pe toti, dar este evidenta o infl orire in acest domeniu, sunt multi tineri muzicieni care se dedica acestei literaturi cu multa seriozitate, intelegand sa aprofundeze traditia unor noi lecturi ale acestor partituri. Si chiar daca in Italia inca NU este atat de evidenta miscarea de "restituire" a muzicii vechi, prin organizarea multor festivaluri axate pe acest profi l, fata de situatia din Nordul Europei !

● Pe ce instrument cantati acum?
● In momentul de fata cant pe o violina Stradivari din 1732, care a apartinut unui mare violonist francez: Baillot (mare pedagog si solist francez de la sfarsitul veacului XVIII si inceputul secolului XIX). Este o vioara in perfecta stare, pe care mi-a pus-o la dispozitie o fundatie din Bologna si ma simt privilegiat sa beneficiez de un asemenea instrument. Dar il "alternez" si cu alte violine: una creata de Pietro Guarneri di Venezia si o alta, de scoala bologneza,datorata lui Guidantus, ambele din prima jumatate a veacului XVIII. Dar in ultima perioada apelez mai ales la Stradivarius.

● Sunteti si profesor...
● Pe langa activitatea solistica, aloc o buna parte din timp si pedagogiei violonistice: predau la Hohschule din Lucerna de 12 ani si, de asemeni, la Accademia Chigiana din Siena si sunt bucuros sa pot oferi celor mai tineri din experienta mea, din cunostintele mele despre muzica dedicata violinei, mai ales cea italiana.

Violonistul si dirijorul italian GIULIANO CARMIGNOLA este un impatimit al muzicii lui Vivaldi. Dupa absolvirea Conservatorului din Venetia devine solist in orchestra Scuola Veneziana. A mai concertat cu formatiile I Virtuosi di Roma, Les Violons du Roy etc. In 1973, a obtinut marele premiu la Concursul Paganini din Genova. Masterand al lui H. Szeryng, s-a afi rmat in concert sub baghete celebre. Cu Cl. Abbado a inregistrat integrala concertelor pentru vioara de Mozart. Carmignola colaboreaza de preferinta cu Venice Baroque Orchestra, cu care a concertat in toata lumea.