Il Complesso Barocco

Lista partiturilor destinate teatrului compuse de Georg Friedrich Händel (1685-1759) cuprinde 53 de opusuri. Se pare ca intre 1704 si 1751, compozitorul a reusit sa scrie cel putin o opera pe an. Si in fiecare exista pagini minunate. Astazi, creatia lirica händeliana cunoaste o revenire spectaculoasa.
Scoala americana de contratenori – desigur, si scoala engleza – au infl orit din nou oferind, pentru rolurile cantate altadata de castrati, voci capabile de expresivitate profunda si virtuozitate spectaculoasa.

Mari artisti – dirijori, cantareti, instrumentisti, regizori... – se apleaca cu interes, atentie si mai ales respect asupra acestei muzicii. Teatrele din Halle, Göttingen si Karlsruhe organizeaza anual festivaluri de opera dedicate lui Händel, reusind interpretari impecabile si versiuni scenice surprinzator de moderne. Faptul ca muzica "batrana" de aproape 300 de ani are si astazi un impact direct si puternic asupra publicului secolului XX este dovada suprema a geniului compozitorului german care, aducand in scena valori umane etern valabile, a gasit un sens fi ecarei linii melodice sau fiecarui ornament dintre sutele cu care cantaretii trebuie sa lupte din greu. In consecinta, opere ca Alcina, Il pastor fido, Julius Caesar, Orlando, Radamisto, Rinaldo, Serse si multe altele au intrat cu enorm succes in circuitul liric international.

Si asta in ciuda subiectelor stufoase, incalcite si desuete, care au ca personaje principale mari conducatori de osti, cavaleri curajosi si demni, vrajitoare rele sau domnite pure... antrenate in povesti fantastice in care realul si irealul isi amesteca deseori spatiile. Povestile sunt complicate, cu profunde si sincere sentimente de dragoste, demnitate sau mandrie a caror implinire este posibila numai la sfarsitul unui drum lung presarat cu minciuna, tradare, ura, conspiratie sau vrajitorie.

Premiera operei Ariodante a avut loc la 8 ianuarie 1735 la Londra, pe scena teatrului Covent Garden. Händel a terminat partitura intr-un interval de timp scurt, cuprins intre 12 august si 24 octombrie 1734. Si pentru ca teatrul dispunea de o foarte buna trupa de balet, compozitorul nu a ezitat sa scrie si pagini pur orchestrale atat de numeroase incat despre Ariodante se vorbeste deseori ca despre o opera – balet.

Actiunea se petrece candva, in secolul XVI, la curtea regala din Scotia.
Actul I – in palatul regal. Regele Arthur priveste cu bunavointa dragostea dintre fi ica lui, Ginevra, si cavalerul Ariodante pe care a hotarat sa il numeasca urmasul lui la tronul Scotiei. Ginevra ii dezvaluie Dalindei, buna ei prietena, sentimentele pe care le traieste. Apare printul Polinesso indragostit in secret de Ginevra si pretendent indarjit la tronul tarii. Desi afl a de la Dalinda ca Ginevra iubeste un alt barbat, Polinesso nu renunta la visurile lui. In gradinile palatului, Ariodante si Ginevra vorbesc despre dragostea lor. De ei se apropie regele care declara ca il considera pe Ariodante cel mai bun sot pentru fi ica lui, iar pentru el, cel mai potrivit succesor. Pregatirile de nunta pot sa inceapa. Ramas singur, Ariodante isi canta bucuria. Intre timp, Polinesso pune la cale o strategie ocolita si ii face Dalindei declaratii de dragoste cerandu-i ajutorul si pentru implinirea aspiratiilor lui la tron. Dalinda este incantata si ii promite ajutor. Dar iata ca si Lurcanio, fratele lui Ariodante, ii ofera dragostea lui. Dalinda il respinge vorbindu-i despre sentimentele ei pentru un alt barbat. Fericiti, Ginevra si Ariodante se plimba prin gradina. Intimitatea le este intrerupta de de un mic cor si un grup de dansatori-pastori.

Actul II. Dalinda a acceptat ca, imbracata in hainele Ginevrei, sa il ajute pe Polinesso sa patrunda in palat. In drum catre Dalinda, Polinesso il intalneste pe Ariodante care, cu gandul la bataliile viitoare, nu poate sa doarma. Polinesso strecoara in mintea eroului suspiciunea ca Ginevra l-ar insela cu Lurcanio. Ariodante il ameninta cu moartea daca nu va face dovada acuzatiilor sale. Ariodante o vede insa pe Ginevra – de fapt Dalinda deghizata – deschizand usa camerei ei lui Polinesso. Este puternic tulburat iar fratele lui nu il poate linistii: increderea in femeia iubita s-a spulberat. In palat, Polinesso ii declara din nou Dalindei dragoste mincinoasa. Fericita, aceasta il crede in timp ce Polinesso, cinic, isi bate de fapt joc de ea. In aceeasi seara, Regele vorbeste oamenilor sai de incredere despre nunta lui Ariodante cu Ginevra. In incapere intra Odoardo, favoritul regelui, care aduce vestea ca Ariodante s-a aruncat in valurile marii si a murit. Regele plange soarta trista a fi icei sale. Aparent fara motiv, Ginevra este nelinistita si ii impartaseste Dalindei tristetea ei. Intra regele si, cand afla ca iubitul ei s-a inecat, Ginevra lesina. Regele incearca sa il consoleze pe Lurcanio si ii promite ca, acum, dupa moartea fratelui sau, ii va fi el ca un tata. Lurcanio insa doreste ca cel vinovat de moartea lui Ariodante sa fi e aspru pedepsit si o invinuieste pe Ginevra de necredinta. "Nu mai esti fi ica mea' sunt cuvintele pe care regele i le adreseaza Ginevrei, desi aceasta respinge acuzatiile care i se aduc.

Actul III. Ariodante nu s-a inecat. Imbracat in haine simple, intr-o padure, el invoca zeii neinduratori care il obliga sa traiasca. Pe langa el trece in fuga Dalinda urmarita de Polinesso care vrea sa o omare ca astfel, singurul martor al inselatoriei lui sa dispara. Ariodante il sperie pe urmaritor. Cu uimire Dalinda il recunoaste si nu ezita sa ii marturiseasca totul. In gradina palatului regele refuza sa accepte ca fi ica lui sa se apropie si sa ii sarute mana, semn al iertarii. Polinesso se declara cavaler al Ginevrei gata sa apere in lupta onoarea fetei. Ea se apropie, accepta sentinta cu moartea, isi sustine insa nevinovatia si ii cere regelui sa ii permita sa sarute mana care a semnat condamnarea. Regele ii spune ca ar putea trai daca Polinesso, care este gata sa lupte pentru ea, va iesi invingator in lupta cu Lurcanio care o acuza de moartea fratelui sau. Ginevra accepta caci, daca moartea nu o sperie, pierderea fara de vina a onoarei nu poate fi acceptata. Lupta incepe. Polinesso este ranit de moarte. Inainte de a muri, isi marturiseste faptele. Lurcanio insa nu renunta la acuze. Regele este gata sa coboare in campul de lupta si sa apere el insusi onoarea fiicei lui. Un cavaler necunoscut, cu viziera trasa, il opreste. Va lupta el pentru onoarea Ginevrei. Dar, pentru ca lupta pe viata si pe moarte intre doi frati nu este posibila, cavalerul isi dezvaluie identitatea – este chiar Ariodante. Apare si Dalinda care marturiseste si ea cele intamplate si sustine nevinovatia Ginevrei. Marinimos si indragostit Lurcanio o iarta si ii propune casatoria. Fericita, Dalinda accepta. In camera ei, Ginevra asteapta rezultatul luptei. Intra regele care o imbratiseaza, numind-o din nou fiica, si apoi Ariodante care considera ca merita moartea pentru ca nu a avut incredere in iubirea logodnicei lui. Marinimoasa si indragostita si ea, Ginevra il iarta. Un final fericit pentru toti cu pregatiri pentru doua nunti.

Mezzosoprana suedeza ANN HALLENBERG a studiat in tara natala si la Londra, afi rmandu-se apoi pe principalele scene lirice din Germania, Franta, Austria, Elvetia, Olanda etc. Chiar daca s-a specializat in repertoriul preclasic, ea a cules aplauze si in Werther (Charlotte), Carmen (rolul titular), Dragostea celor trei portocale (Clarice). Händel si Vivaldi raman insa compozitorii in a caror creatie este auzita cel mai adesea. Cu Alan Curtis a colaborat in repetate randuri (Ariodante de Händel. Montezuma de Vivaldi, Tolomeo de A. Scarlatti).

Nascuta la Roma, ROBERTA MAMELI studiaza cantul la Conservatorul "Nicolini" din Piacenza si vioara la Scuola Civica di Cremona. Debuteaza pe scena lirica cu rolul Mercury din Dido and Aeneas de Purcell. Desi repertoriul sau cuprinde lucrari din epoca baroca si pana in secolul XXI, Roberta Mameli este cel mai adesea solicitata pentru creatii de Monteverdi, Paisiello, Stradella, Cherubini, Gluck ... pe care le canta in spectacole-eveniment in intreaga lume. Deosebit de interesant este albumul
sau intitulat "’Round M: Monteverdi meets Jazz".

duminica, 4 septembrie
ora 22:30
Ateneul Roman
IL COMPLESSO BAROCCO
Dirijor: ALAN CURTIS

Program:
G.F. Händel - Ariodante HWV 33
Distributia:
Ariodante - ANN HALLENBERG
Ginevra - ROBERTA MAMELI
Dalinda - ANA QUINTANS
Re di Scozia – MATTHEW BROOK
Polinesso - VARDUHI ABRAHANYAN
Lurcanio - NICHOLAS PHAN