Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Toată săptămâna, cei trei muzicieni vor călători prin țară ducând cele două viori, Stradivarius ”Pachoud”, mânuită de Liviu Prunaru și Guarneri del Gesù ”Catedrala” (pusă la dispoziție de Muzeul Național „George Enescu”, în al cărui patrimoniu se află), pe care cîntă Gabriel Croitoru, în săli din Sibiu (4 iunie), Bistrița (5 iunie), Botoșani (7 iunie), Chișinău (8 iunie), continuând la Iași (11 iunie) și Caracal (12 iunie).
Violonistul Gabriel Croitoru spunea zilele trecute:”Puţină lume are şansa să asculte, în acelaşi timp, două instrumente de calibrul acesta.”, completat de violonistul Liviu Prunaru: ”Publicul care se bucură este singurul și adevăratul învingător al acestui duel.”
Liviu Prunaru și Gabriel Croitoru vor prezenta un program care va conține piese de largă popularitate din literatura pentru vioară, printre care și Concertul pentru două viori în re minor de Bach, opus celebru în care cele două viori pot fi ascultate simultan, acompaniate în acest caz la pian, de Mihai Ungureanu.
Publicul din România și de la Chișinău se va bucura de calitatea interpretării, sensibilitatea și dăruirea artiștilor, dar și de alegerea repertoriului care, anul acesta, este unul încărcat de romantism, virtuozitate și culoare.
Citește pe Antena3.ro
ITINERAR
3 iunie, ora 19:00 – Deva, Sala Pro Arte
4 iunie, ora 19:00 - Sibiu, Sala Thalia
5 iunie, ora 19:00 - Bistrița, Palatul Culturii
7 iunie, ora 19:00 - Botoșani, Sala Filarmonicii
8 iunie, ora 19:00 - Chișinău, Sala cu Orgă
11 iunie, ora 19:00 - Iași, Palatul Culturii
12 iunie, ora 19.00 – Caracal, Teatrul Naţional
PROGRAM MUZICAL
GABRIEL CROITORU – vioara Guarneri del Gesu “Catedrala”
MIHAI UNGUREANU - pian
Fritz Kreisler - Recitativ și Scherzo, în re minor, op. 6
Fritz Kreisler - Tambourin Chinois, în si bemol major, op. 3
Fritz Kreisler / Serghei Rachmaninov - Preghiera
Fritz Kreisler / Ede Poldini - Poupée valsante
LIVIU PRUNARU – vioara Stradivarius “Pachoud”
MIHAI UNGUREANU - pian
George Enescu – Lăutarul din Suita Impresii din copilărie, op. 28
Henri Vieuxtemps – Regrets din 3 Feuilles d'album, op. 40
Antonio Bazzini – Calabrese, op. 34, nr. 6
LIVIU PRUNARU - vioara Stradivarius “Pachoud”
GABRIEL CROITORU - vioara Guarneri del Gesu “Catedrala”
MIHAI UNGUREANU - pian
J.S. Bach - Dublu concert pentru două viori în re minor, BWV 1043
J. Halvorsen - Capriciu de concert pe teme norvegiene, în sol major, op.19
Biografii
Gabriel Croitoru este violonistul care a câștigat prin concurs, în anul 2008, privilegiul de a cânta pe vioara Guarneri del Gesu supranumită „Catedrala”, pe care a cântat George Enescu (instrument pus la dispoziție și aflându-se în patrimoniul Muzeului Naţional „George Enescu”). Este solist concertist al Orchestrelor și Corurilor Radio România, solist concertist al Filarmonicii „Paul Constantinescu” din Ploiești (din anul 1987), membru (vioara I) al Cvartetului de Stat „Transilvan” al Filarmonicii „Transilvania” din Cluj-Napoca, profesor universitar dr. la Universitatea Naţională de Muzică București.
Violonistul Liviu Prunaru, timp de 18 ani concertmaestrul orchestrei Concertgebouw Amsterdam, care a primit, în 2008, pentru prima dată, titlul de cea mai bună orchestră din lume. În octombrie 2010 a acceptat să devină director muzical al Academiei Internaționale de Muzică Menuhin din Elveția și, prin urmare, să continue tradiția iubiților săi maeștri Yehudi Menuhin și Alberto Lysy! În afara activității sale didactice și a carierei sale de concertmaestru, Liviu Prunaru are o carieră solo foarte activă. Este foarte des invitat să fie solist din Asia (Japonia, Taiwan, Coreea) până în cele două Americi, trecând prin întreaga Europă. În paralel, susține multe recitaluri și înregistrează aproape în fiecare an. Înregistrări recente: Integrala sonatelor pentru vioară și pian de Grieg, o înregistrare live a unui proiect lansat în România numit ”Duelul viorilor” (Stradivari vs. Guarneri) și ultima înregistrare, un proiect de muzică de cameră care include Octetele de Svendsen și Bruch în compania colegilor săi, foști studenți ai Academiei Menuhin, reuniti pentru a susține concerte și a face înregistrări sub numele "THARICE". Liviu Prunaru cântă pe un Stradivarius datând din 1694.
Pianistul Mihai Ungureanu a debutat la 16 ani cu Concertul nr.1 de Franz Liszt pe scena Filarmonicii craiovene. După absolvirea Liceului de Arta din Craiova, studiază la Academia de Muzică din București cu Dan Grigore și Ioana Minei. Din 1981 susține o intensă activitate concertistică împreună cu toate orchestrele simfonice din țară. Ca solist, interpret de muzică de camera, a concertat în toată Europa, America de Nord și de Sud, fosta URSS și Asia. Este laureat al mai multor competiții naționale, iar în 1986 a primit Premiului Criticii Muzicale din România. A fost mulți ani la rând Director General, Director artistic, iar în prezent este solist concertist al Filarmonicii „Oltenia” din Craiova. Pianistul are un repertoriu cuprinzator, atât în genul concertant, cât și în cel cameral – piese, sonate pentru pian, sonate, trio, cvartete, cvintete cu pian.
Povestea lutierilor
Stradivarius a fost un cunoscut creator italian de instrumente cu coarde, în special viori, rămase celebre până astăzi. Antonio Stradivari a făurit aproximativ 1100 instrumente din care 600 rămase astăzi. A construit în atelierul său din Cremona viori, viole, celli, ghitare, dar și o harpă care actualmente se află în proprietatea academiei de muzică din Napoli. Instrumentele sale sunt, pe lângă sunetul deosebit și rareori egalat, o investiție financiară foarte bună, în ultimii 30 de ani prețul instrumentelor sale crescând de peste 200 de ori, ajungându-se astăzi la 5-6 milioane de Euro.
Viorile și mai toate celelalte instrumente stradivariene au fost botezate de-a lungul timpului, (Soil, Doamna Tennant, Elder, Tuscan, Medici, Amarillys Fleming, etc.) fiecare având o istorie pe măsură. Alături de Giuseppe Guarneri "del Gesù", este considerat etalon în domeniul său. Numărul copiilor realizate după viorile sale este remarcabil (milioane în toată lumea).
Multe mistere s-au născut de-a lungul timpului legate de sunetul instrumentelor sale, vorbindu-se mai ales de lac, lemn, rareori despre lucrătura sa perfectă. Un fapt interesant este că lemnul provine din zona munților Balcani și a arcului carpatic, adunându-se dovezi chiar că ar proveni de lângă Mănăstirea Putna.
Creația sa se distinge în trei mari perioade. Prima, influențat de maestrul său, Amati, (1665-1700) în care construiește viori după modelul acestuia. A doua (1700-1730) sau "golden age" este perioada în care a creat cele mai distinse instrumente (a ajuns la măiestria deplină la 70 de ani) și ultima, în care a fost ajutat de fiul său, Omobono, datorită vârstei înaintate, decedând la 93 de ani.
Familia de lutieri Guarneri, asemenea lui Stradivari, a trăit la Cremona. Viorile Guarneri au fost realizate la sfârșitul secolului XVI - începutul secolului XVII, cel mai cunoscut membru al familiei fiind Giuseppe Antonio Guarneri (1698 - 1744). Viața sa este învăluită în mister: se spune că a fost întemnițat o perioadă, deși nu există nici o dovadă în acest sens. Instrumentele sale cunoscute astăzi, puține la număr (aproximativ 180) se disting printr-un sunet complex, tumultuos, plin de bogăție și profunzime armonică, dar și printr-un finisaj ce îl depășește din punct de vedere artistic pe mai cunoscutul său rival Stradivari.
Dacă între anii 1720-1730 se cunosc puține instrumente făcute de maestru, începând cu anii 30- 35 producția sa crește prin cantitate și calitate, ajungând ca în anii 38-39 să stabilească noi standarde în luterie și să redefinească "perfectul" în sunetul viorii.
Segmentul de piață a familiei Guarneri era format în principal de muzicieni, spre deosebire de Stradivari care lucra cu precădere pentru nobili, case regale și biserici. Gradul de uzură al viorilor Guarneri dovedesc o preferință clară a muzicienilor de a le cânta cu precădere. Violoniști celebri ca Joseph Joachim, Eugène Ysaÿe, Fritz Kreisler, Jascha Heifetz, Isaac Stern, Leonid Kogan, Henryk Szeryng, Itzhak Perlman, Gidon Kremer, Pinchas Zukerman și nu în ultimul rând, George Enescu și-au încredințat măiestria acestor viori.
