Numărul 9-10 al revistei Teatrul azi, volumul Hamlet la imperativ de Olivier Py și antologia Sângele făgăduințelor de Wajdi Mouawad sunt noutățile pe care gazda evenimentului, redactorul-șef Oana Borș, le va prezenta împreună cu invitații Maria Zărnescu (critic de teatru), Andrei Măjeri (regizor) și Sorin Gherguț (traducător).
Noua ediție a revistei Teatrul azi pune accentul pe generația de regizori care au debutat după anul 2010. Zece nume relevante pentru regia românească a prezentului au fost provocate la o discuție față în față, în jurul unei mese (cu adevărat) rotunde, pentru a se descoperi reciproc, direct, frontal, ca și când ar fi la prima întâlnire. Zece creatori care în acest ultim deceniu s-au format, au confirmat și s-au impus: Catinca Drăgănescu, Eugen Jebeleanu, Adina Lazăr, Vlad Cristache, Elena Morar, Radu Iacoban, Leta Popescu, Cristian Ban, Sânziana Stoican, Botond Nagy. Curatorul-partener al acestui dosar special este regizorul Andrei Măjeri. Rubrica accente este completată cu o serie de dialoguri internaționale între regizorii români și creatori din diferite părți ale lumii, plasând regia românească contemporană în cadrul larg al artelor fără frontiere, în strânsă conexiune globală. Astfel, sunteți invitați să îi descoperiți pe Gianni Forte, Lily Sykes, Caroline Guiela Nguyen, Christiane Jatahy, Tim Etchells, Ivana Müller, Thom Luz și Marta Pazos.
Secțiunea actualitate.RO surprinde, ca de obicei, câteva dintre cele mai relevante premiere ale sezonului, festivaluri recente, noi apariții editoriale și vă lasă să pătrundeți în laboratorul de lucru al tinerei generații de actori, din cadrul Galei HOP. Paginile dedicate teatrului internațional păstrează încă ecourile unei veri teatrale intense, prin articole despre Festivalul de la Edinburgh, Festivalul de la Salzburg, Festivalul Ravenna.
Sumarul acestui număr nu a omis nici punctul forte ale acestui nou sezon teatral. Revenirea la București a regizorului Thomas Ostermeier și reprezentația spectacolului său O istorie a violenței, în cadrul primei ediții X-FEST, sunt marcate de un interviu oferit de către regizorul german în exclusivitate revistei Teatrul azi.
*
Regizor de teatru și operă, actor, dramaturg și scriitor, intelectual pasionant, Olivier Py oferă o lectură profundă, elegantă și elevată a, poate, celui mai montat și citat text de teatru din toate timpurile. În cartea sa, Hamlet la imperativ, personajele cunoscutei piese shakespeariene se întâlnesc într-un dialog socratic, imaginar, cu personalități marcante ale Europei de secol XX, precum: Freud, Derrida, Wittgenstein, Heidegger și mulți alții. Astfel, Hamlet se dezvăluie ca un personaj al paradoxurilor, care depășește limitele teatrului, tocmai prin natura sa teatrală și efemeră. Un căutător al răspunsurilor, el adâncește misterul existenței, confirmându-și din nou și din nou universalitatea. Navigând prin teme precum etica, istoria, moartea, limba și limbajul, meta-teatralitatea, ecologia ș.a., Olivier Py urmărește piesa Hamlet ca pe un fir roșu ce traversează evoluția spiritului european și a gândirii moderne, așa cum le știm astăzi.
Ediţie îngrijită de Anca Măniuțiu, care împreună cu Ramona Tripa semnează și traducerea din limba franceză, Hamlet la imperativ de Olivier Py este un titlu care completează seria „Mari regizori ai lumii” și marchează revigorarea colecției printr-o nouă identitate vizuală propusă de Maria Borțoi.
*
Seria „Dramaturgi de azi” aduce, în traducerea din limba franceză a lui Sorin Gherguț, tulburătoarea teatralogie Sângele făgăduințelor, a artistului libanezo-canadian Wajdi Mouawad, deja cunoscut scenei românești, fiind montat în mai multe teatre din țară. Antologia cuprinde piesele: Litoral, Incendii, Păduri și Ceruri.
„[...] în fiecare dintre aceste texte există întotdeauna cineva care promite și nu se ține de cuvânt. Chiar și eu însumi mi-am dat seama de asta abia mai târziu. Și din această promisiune încălcată decurg tragediile, durerea și tristețea imensă. Ce înseamnă să spui cuiva «îți promit asta» și apoi să nu te poți ține de cuvânt? Cum este să ți se promită ceva, ca apoi să te simți trădat? Cum te ridici după asta? Ceea ce încerc eu să transmit, să povestesc prin aceste texte, se referă la echilibrul imposibil pe care încercăm să-l creăm între societate și individ, între personal și intim, între istorie și marea mișcare a lumii; cum reușim să fim în același timp fericiți în plan personal, dar nefericiți în societate, cum reușim să facem parte dintr-o comunitate, dar în același timp să fim liberi în propria noastră istorie.” (Wajdi Mouawad)