x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editie de colectie Carol al II-lea 1 Mai muncitoresc

1 Mai muncitoresc

de Ilarion Tiu    |    18 Aug 2008   •   00:00

În 1939, autorităţile au ­organizat prima festivitate oficială de 1 Mai din istoria României.



În 1939, autorităţile au ­organizat prima festivitate oficială de 1 Mai din istoria României.

Printre mă­su­rile "reformatoare" întreprinse de r­e­gi­mul autoritar al lui Carol al II-lea s-a numărat şi desfiinţarea sindicatelor muncitoreşti. Ideologii regimului au justificat că sindicatele se preocupau prea mult de chestiuni po­litice, şi nu de "reprezentarea in­tereselor muncitorilor". Aşa că la 11 octombrie 1938 a apărut decretul regal de înfiinţare a breslelor de lucrători, funcţionari şi meseriaşi. Măsura a fost inspirată de legislaţia fascistă adoptată de Mussolini după cucerirea puterii în Italia.

Prim-ministrul Armand Călinescu nu putea să rateze ocazia, oferindu-i Regelui o mare manifestaţie, în care muncitorii să-i declare toată dăruirea. Pretextînd un congres general al breslelor, guvernul a organizat la 1 Mai 1939 o adunare muncitorească în Capitală, delegaţii fiind strînşi în sălile "Aro", "Tomis" şi "Eintracht" pentru a aduce osanale lui Carol al II-lea.  

"REGELE MUNCITORILOR". În organizarea evenimentului un rol însemnat l-a avut ministrul Muncii, Mihai Ralea, care a adresat un discurs "fulminant" proregal participan­ţi­lor la congresul din sala "Aro": "Congresul breslelor, pe care-l deschidem azi, trebuie să fie un bilanţ. El trebuie să măsoare drumul parcurs şi să însemne măsura sforţărilor noastre spre organizarea clasei muncitoreşti. Acum şase luni de zile, cînd s-a promulgat Legea bres­lelor, tabloul organizaţiilor mun­citoreşti nu era deloc încurajator. Resturi de sindicate sleite în forţele lor conduse de profesionişti ai politicii muncitoreşti uzaţi şi fără prestigiu erau în perpetuă rivalitate cu alte resturi de sindicate, fără credit în masa muncitorească obosită de promisiuni demagogice mereu amînate şi în­şelată veşnic de condu­cătorii po­liticianizaţi şi lipsiţi de orice idealism. Majestatea sa Regele, cu egală solicitudine paternă, a arătat o deosebită grijă pentru truda muncitorilor săi. El a voit să fie şi Regele muncitorilor. Toate suferinţele muncitoreşti şi-au găsit ecou în inima Sa. Simbol al unirii şi dreptăţii româneşti, şi-a întins ob­lă­duirea şi asupra lumii celor care trudesc".  

LA MARŞ! După lucrările oficiale ale "congresului breslelor", organizatorii au scos participanţii pe străzile Capitalei pentru a-şi întîlni Regele. Astfel, festi­vităţile au continuat cu o defilare prin faţa Palatului Regal. Pe o ploaie năprasnică, proletarii şi funcţionarii statului au mărşăluit pe Calea Victoriei, Regele privindu-i de la balcon. Demonstranţii l-au salutat din ploaie pe monarh cu braţul drept ridicat spre cer, celebrul "salut roman" specific fasciştilor.


APARE CEAUŞESCU

După război, comuniştii au "furat" carac­te­rul proregal al manifestaţiei de 1 Mai 1939, fal­sificînd istoria şi susţinînd că ei au organi­zat în ilegalitate acel eveniment. Do­cu­men­tele vremii atestă doar faptul că şi co­mu­niş­tii erau răsfiraţi printre manifestanţi, în­cercînd să-i incite, fără mare succes, pe mun­citori să rostească lozinci împotriva răz­boiului. Însă nici vorbă de vreo contri­buţie organizatorică a PCdR, partid ilegal în acea vreme! În anii "Epocii de Aur", istoricii ofi­ciali ai partidului au susţinut cu dovezi fal­se că res­pectiva ma­ni­festaţie ar fi fost organi­zată de în­şişi Nicolae şi Elena Ceauşescu, ex­pre­sie a eroismului de care dădeau dovadă în­că de tineri "u­te­cişti". Pentru a da credibi­li­tate min­ciunii, is­to­ricii de la Institutul de Stu­dii So­cial-Politice au falsificat o fotografie ce în­făţişa altă manifestaţie din perioada interbelică, in­troducînd capetele "cuplului prezindenţial" în rîndurile mulţimii. S-a spus că respectiva fo­tografie fusese "instantaneu" luat la 1 Mai 1939!


"Meseriaşii văd în acest congres în­ce­putul unei vieţi noi pentru mun­ca noastră naţională, pentru aşe­ză­rile noastre sociale, pentru buna în­ţe­legere dintre clasele noastre mun­citoreşti. Înfrăţiţi cu toată mun­citorimea română, noi, breslele de meşteşugari, simţim în această zi de sărbătoare a muncii că sîntem un singur corp de bresle de lucră­tori şi funcţionari particulari şi ne ală­turăm lor pentru ca împreună să ridicăm prestigiul muncii româneşti"
T.G. Teodoru - preşedintele breslei textile şi îmbrăcăminte

×
Subiecte în articol: carol al ii-lea