Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În 1939, autorităţile au organizat prima festivitate oficială de 1 Mai din istoria României.
În 1939, autorităţile au organizat prima festivitate oficială de 1 Mai din istoria României.
Printre măsurile "reformatoare" întreprinse de regimul autoritar al lui Carol al II-lea s-a numărat şi desfiinţarea sindicatelor muncitoreşti. Ideologii regimului au justificat că sindicatele se preocupau prea mult de chestiuni politice, şi nu de "reprezentarea intereselor muncitorilor". Aşa că la 11 octombrie 1938 a apărut decretul regal de înfiinţare a breslelor de lucrători, funcţionari şi meseriaşi. Măsura a fost inspirată de legislaţia fascistă adoptată de Mussolini după cucerirea puterii în Italia.
Prim-ministrul Armand Călinescu nu putea să rateze ocazia, oferindu-i Regelui o mare manifestaţie, în care muncitorii să-i declare toată dăruirea. Pretextînd un congres general al breslelor, guvernul a organizat la 1 Mai 1939 o adunare muncitorească în Capitală, delegaţii fiind strînşi în sălile "Aro", "Tomis" şi "Eintracht" pentru a aduce osanale lui Carol al II-lea.
"REGELE MUNCITORILOR". În organizarea evenimentului un rol însemnat l-a avut ministrul Muncii, Mihai Ralea, care a adresat un discurs "fulminant" proregal participanţilor la congresul din sala "Aro": "Congresul breslelor, pe care-l deschidem azi, trebuie să fie un bilanţ. El trebuie să măsoare drumul parcurs şi să însemne măsura sforţărilor noastre spre organizarea clasei muncitoreşti. Acum şase luni de zile, cînd s-a promulgat Legea breslelor, tabloul organizaţiilor muncitoreşti nu era deloc încurajator. Resturi de sindicate sleite în forţele lor conduse de profesionişti ai politicii muncitoreşti uzaţi şi fără prestigiu erau în perpetuă rivalitate cu alte resturi de sindicate, fără credit în masa muncitorească obosită de promisiuni demagogice mereu amînate şi înşelată veşnic de conducătorii politicianizaţi şi lipsiţi de orice idealism. Majestatea sa Regele, cu egală solicitudine paternă, a arătat o deosebită grijă pentru truda muncitorilor săi. El a voit să fie şi Regele muncitorilor. Toate suferinţele muncitoreşti şi-au găsit ecou în inima Sa. Simbol al unirii şi dreptăţii româneşti, şi-a întins oblăduirea şi asupra lumii celor care trudesc".
LA MARŞ! După lucrările oficiale ale "congresului breslelor", organizatorii au scos participanţii pe străzile Capitalei pentru a-şi întîlni Regele. Astfel, festivităţile au continuat cu o defilare prin faţa Palatului Regal. Pe o ploaie năprasnică, proletarii şi funcţionarii statului au mărşăluit pe Calea Victoriei, Regele privindu-i de la balcon. Demonstranţii l-au salutat din ploaie pe monarh cu braţul drept ridicat spre cer, celebrul "salut roman" specific fasciştilor.
APARE CEAUŞESCU
După război, comuniştii au "furat" caracterul proregal al manifestaţiei de 1 Mai 1939, falsificînd istoria şi susţinînd că ei au organizat în ilegalitate acel eveniment. Documentele vremii atestă doar faptul că şi comuniştii erau răsfiraţi printre manifestanţi, încercînd să-i incite, fără mare succes, pe muncitori să rostească lozinci împotriva războiului. Însă nici vorbă de vreo contribuţie organizatorică a PCdR, partid ilegal în acea vreme! În anii "Epocii de Aur", istoricii oficiali ai partidului au susţinut cu dovezi false că respectiva manifestaţie ar fi fost organizată de înşişi Nicolae şi Elena Ceauşescu, expresie a eroismului de care dădeau dovadă încă de tineri "utecişti". Pentru a da credibilitate minciunii, istoricii de la Institutul de Studii Social-Politice au falsificat o fotografie ce înfăţişa altă manifestaţie din perioada interbelică, introducînd capetele "cuplului prezindenţial" în rîndurile mulţimii. S-a spus că respectiva fotografie fusese "instantaneu" luat la 1 Mai 1939!"Meseriaşii văd în acest congres începutul unei vieţi noi pentru munca noastră naţională, pentru aşezările noastre sociale, pentru buna înţelegere dintre clasele noastre muncitoreşti. Înfrăţiţi cu toată muncitorimea română, noi, breslele de meşteşugari, simţim în această zi de sărbătoare a muncii că sîntem un singur corp de bresle de lucrători şi funcţionari particulari şi ne alăturăm lor pentru ca împreună să ridicăm prestigiul muncii româneşti"
T.G. Teodoru - preşedintele breslei textile şi îmbrăcăminte
Citește pe Antena3.ro
