Am dat mâna cu economia românească

SCRIITORUL DE LA PAGINA 3

Când îi auzi pe liberali cum se laudă cu creşterea economică şi cu meritele lor, în ce priveşte bunul mers al mediului de afaceri, ai impresia că sunt stăpânii unui secret, că numai ei, liberalii, au acces la cheile vieţii economice şi că, odată plecaţi de la putere, o să se aleagă praful de tot ce au pus ei pe picioare în patru ani.

L-am ascultat vorbind despre acest miraculos avans al economiei naţionale chiar şi pe un ministru tânăr, de curând ridicat în scaun. Vorbea cu un surâs de iniţiat pe buze, în ciuda faptului că nici etatea şi nici profesia nu-i dădeau dreptul să se socotească părtaş la fenomenul – fiindcă e cu adevărat un fenomen – creşterii economice.

În realitate, economia românească merge nu datorită calităţilor unei anume guvernări, ci paralel tuturor guvernărilor, adesea în pofida lor, indiferent de ele. Guvernările, nu prea contează legile cu care operează, pot doar să nu împiedice economia să-şi vadă de rosturi. Zilele trecute, i-am  văzut de aproape pe cei câteva sute de "agenţi economici" din Sectorul doi, la o ceremonie anuală de luare în seamă a fruntaşilor, cum s-ar zice, pe ramură. Pot spune că am văzut la faţă economia românească şi că n-ar fi trebuit decât să înmulţesc cu o mie prezenţa, din salonul unde s-a celebrat Topul firmelor din sector pe 2007, ca să am imaginea unei speranţe mari. Oamenii de afaceri invitaţi să li se recunoască public excelenţa erau, în majoritate tineri şi sfidător de tineri. Foarte multe doamne şi un număr semnificativ de mare de domni mai în vârstă, toţi patroni, adică persoane care şi-au luat soarta în mâini şi au pus pe picioare afaceri în toate domeniile economice.

Am încercat, văzând-i şi abordându-i, un sentiment durabil de siguranţă şi de seriozitate, pe care nici un politician nu a reuşit să mi-l inducă. Economia româneacă merge înainte pe picioarele ei şi cu nădejdi reale de prosperitate, pentru că avem o clasă economică nouă, care a pornit de la afacerea de familie şi a ajuns, într-un timp istoriceşte scurt, la marea afacere multinaţională.

E vorba de câteva sute de mii de români cu firme, foarte motivaţi sufleteşte, şi al căror succes nu se explică nici prin sprijin politic, nici prin trecutul comunist, cum am fi tentaţi să gândim, dacă luăm aminte numai la mai marii corupţiei.

Succesul lor se explică prin aceea că sunt ei buni, că sunt harnici, determinaţi, cu un sprijin solid în familie. E altă Românie decât ţara pe care o ştim de la televizor şi din ziare. E marea forţă necunoscută, pe care guvernanţii şi-o fac acum meritul lor. E o Românie sănătoasă şi  europeană în substanţă, greu de stricat.

Ar mai fi un lucru interesant de citat, de la întrunirea oamenilor de afaceri despre care scriu: foarte mulţi se implică, financiar şi spiritual, în treburile sociale ale locului, ale sectorului în care au casa şi munca. Va mai trebui să  treacă un timp, până ce vom înţelege că scepticismul generalizat, generat de nişte guvernări vicioase, neprofesioniste, nu mai are temei. Economia naţională îşi naşte propriile motive de creştere şi de continuitate, chiar dacă şi de această
dată am votat prost. Trebuie doar să fie lăsată în pace, să-şi vadă de interese, pornind de la măsura tuturor lucrurilor: familia şi bunăstarea ei.