Aviara demnitatii nationale

Acum am putine motive sa ma mandresc cu apartenenta mea la natia mioritica, "lenesa si ipocrita" conform unui studiu recent elaborat de Universitatea Bucuresti. Politicienii postdecembristi, perindati pe la Cotroceni sau Victoria, au uitat de suveranitate si neamestecul in treburile interne si executa orbeste ordinele "dresorilor" euro-atlantici.

Pana in 1989 am fost invatat sa cred ca, fara principiile suveranitatii nationale si neamestecului in treburile interne ale altui stat, o tara e doar o biata colonie si-o greseala pe harta politica a lumii. O forma inferioara de organizare sociala, aflata la discretia istoriei si incapabila sa asigure locuitorilor ei demnitate si bunastare. O caricatura intristatoare si batjocoritoare, ce altceva!? Sa fi avut vreo 8-9 ani cand, la scurt timp dupa invazia sovietica in Cehoslovacia, circula in lumea noastra pitica de copii o povestioara ce ma infiora de placere patriotica. Dar nu era fabulatie, ci realitate, ca asa auzise cineva (nu se stie cine) la radio, odata (nici asta nu se stia precis). Insa acel cineva era deasupra oricarei banuieli, se intelege! Suficient ca la lasarea intunericului sa ne retragem la marginea jocului si sa ne impaunam cu vitejia si iscusinta neaosei ostiri, care tocmai reusise sa topeasca la granita nord-estica niscaiva tancuri moscovite, pornite sa ne cotropeasca. Speriati de moartea scuipata de laserele romanesti, invadatorii armatei rosii o luasera la sanatoasa mancand pamantul si se oprisera hat departe, in guberniile natale, iar Romania isi pastrase iarasi independenta si neatarnarea. Faptele astea nemaiauzite altundeva, caci romanii mi se pareau vitejii Planetei, ne facusera pe noi, picii, fericiti si netematori, ca traitori in inexpugnabila cetate. Si mai era ceva. Oamenii mari discutau cu aprinsa si nevinovata sinceritate despre curajul lui Ceausescu, care se stropsise rau de tot la muscali si le batuse obrazul gros ca la niste talhari nenorociti si insetati de sange. De nu era el, scornicesteanul, ziceau aia mari, romanii ar fi avut soarta sarmanilor praghezi, ceea ce ma indemna, la culcare, sa savarsesc, pe furis, o inchinaciune si pentru providentialul conducator. Care conducator era si plimbat, in calesti regesti si imparatesti, prin capitalele importante ale Globului ca un erou al luptei pentru pace, ceea ce-mi implinea inchipuirile. Ce vreti, dar asa era atunci si, zau, daca imi este rusine de amintirile mele! Oricum, in vremea aia eram nespus de mandru ca sunt roman, desi nu pricepeam defel ce insemna asta. (Ma intrerup din scris. Un post de radio transmite o stire de interes regional balcanic, cica. In aceasta dimineata de duminica, presedintele Basescu a primit in spital vizita doamnei Elena Udrea, care i-a adus si un platou cu prajituri. "O vizita de duminica", conchide "stiristul", dupa ce, zilele trecute, un reporter tv il intrebase, cu indigest tupeu, pe medicul Berteanu daca neastamparatul convalescent prezidential e in stare sa faca sex!!?? Halal libertate de expresie!).

Acum am putine motive sa ma mandresc cu apartenenta mea la natia mioritica, "lenesa si ipocrita" conform unui studiu recent elaborat de Universitatea Bucuresti. Politicienii postdecembristi, perindati pe la Cotroceni sau Victoria, au uitat de suveranitate si neamestecul in treburile interne si executa orbeste ordinele "dresorilor" euro-atlantici. Ca sa ai o presa interna si externa favorabila trebuie "sa fii al cuiva", sa reprezinti cercuri de interese straine si sa le slujesti cu fanatism. Dupa ce i-am infierat aprig pe comisarii tatucilor Stalin si Brejnev c-ar fi atentat la siguranta nationala si la fibra sanatoasa a populatiei de la gurile Dunarii, in anii din urma am gasit de cuviinta sa ne taram la picioarele rehnilor si verheungenilor bruxellezi. De dragul integrarii aproape neinteleasa de norodul nauc, am vandut industria la fier vechi, am privatizat integratorilor lipsiti de scrupule bancile si rafinariile, posta si comunicatiile, drumurile si terenurile, castelele si legendele, apele si aerul. Si toate pe nimic! Cativa s-au iluzionat ca isi vor rotunji conturile prin cresterea pasarilor, inspirandu-se de la vecinii unguri. Fatala eroare, caci, brusc si suspect, gainile autohtone s-au imbolnavit aviar si urmarea e lesne de ghicit: occidentalii ne vor baga pe gat pulpele lor fosilizate, iar mai apoi isi vor muta crescatoriile de pui la… Codlea. (Deloc prudent, academicianul bulgar Dimitar Nankinov declara zilele trecute ca psihoza mondiala a gripei aviare este intretinuta, artificial, in interesul producatorilor de medicamente si de alimente, sprijiniti de elite politice cointeresate. Omologul sau roman Ovidiu Sicoe, pentru exprimarea aceleiasi opinii, si-a pierdut functia, semn ca, in Romania, aviara bate demnitatea nationala.) Tot astfel, porcii se vor infesta cu pesta, podgoriile cu sfoiag, livezile cu mana netratabila, iar romanii cu bacilul sclaviei vesnice. (Ciudate, totusi, asemanarile crizei aviare cu criza ostaticilor de anul trecut. In ambele cazuri, ele au izbucnit subit, iar Jupanul din Deal s-a implicat abia cand paroxismul atinsese cote electorale, suficiente ca sa-i sporeasca zestrea de simpatie populara, si numai pentru a readuce linistea pe plaiurile mioritice. Implicarea cotrocenista n-a prilejuit si raspunsuri la intrebarile de bun simt, amanate sine die, potrivit obiceiului locului.)

Un astfel de final se intrevede si in epidemia zburatoarelor domestice, cu deosebirea ca Omar Hayssam nu va mai fi arestat pentru terorism, intrucat virusul aviar s-a strecurat in tara in timp ce rapitorul de ziaristi damboviteni zacea in arest, suferind si parasit...