Avalanşa de convorbiri capturate de Parchet îi scoate la suprafaţă pe câţiva dintre fruntaşii regimului Băsescu aflaţi în legătură cu proscrisul Blejnar. Personajele sunate de şeful ANAF sau apelate de el sunt reprezentative pentru relaţiile şi modul de gândire şi de acţiune de la vârful piramidei. Preşedintele şi instituţia prezidenţială, miniştri, parlamentari, primari, judecători, înalţi funcţionari publici sunt fotografiaţi în câteva file de dosar într-o manieră mult mai exactă şi mai compromiţătoare decât ar fi făcut-o o sută de paparazzi. Aceste convorbiri arată în toată splendoarea cum funcţionează acest regim care a sufocat România de ani buni sub mandatele lui Băsescu. Sunt câteva elemente pe care le punctează stenogramele din dosarul procurorului Drilea.
Primul element, cel mai grav, este teroarea economică exercitată împotriva firmelor şi persoanelor prin ANAF, cu acordul şi ştiinţa preşedintelui Băsescu. În relaţia cu KazMunai se practică şantajul, se pun la punct măsuri de aparentă legalitate, sunt folosite şi alte pârghii decât cele fiscale, inclusiv Consiliul Concurenţei - organism care nu mai apare atât de european, ci inclus în troaca Blejnar Băsescu. Tehnologica Radion apare ca o firmă deja cuminţită de măsurile fiscale şi puşculiţa PDL poate să conteze pe constructorii care sunt băieţi buni. Avocatul care i-a suflat în ciorba lui Băsescu la Cireşica este supus imediat percheziţiei fiscale la pielea goală, imediat după incidentul de la Neptun.
Al doilea element: slugărnicia greţoasă manifestate prin limbaj şi băgarea în seamă a şefului de la Cotroceni spre care se împing probleme în care nu are nici în clin nici în mânecă.
Al treilea element: conspirativitatea. Legăturile dintre membrii clanului sunt ţinute la fereală, vorbirea este cifrată şi preferă discuţiile în locuri securizate şi face to face.
Al patrulea element: traficul de influenţă. În interiorul serviciilor vamale şi fiscale angajaţii sunt avansaţi pe pile şi după interesele de colectare a banilor pentru clan, nu pentru stat.
Al cincilea element: lipsa fricii.Toţi se simt protejaţi, nu-şi fac probleme că acţiunile puse la cale sunt ilegale. Discută lejer de şpăgile din sistem , de trucarea licitaţiilor şi de distribuirea discreţionară a bunurilor statului.
Al şaselea element: jocurile de culise. În PDL şi între instituţii a dispărut comunicarea normală, dezbaterea. La partid s-a instalat lehamitea şi dezinteresul. Nu se mai poate vorbi nimic în contradictoriu cu Boc. Afacerile nu se mai fac la lumină, sub puterea legii, ci pe dedesubt. Cabliştii , la Braşov, au înţelegeri oculte cu primăria care ia doar tainul.
Al şaptelea element: interferenţa cu serviciile secrete. Marta şi Blejnar sunt îngrijoraţi de un intrus care se dă drept ofiţer sub acoperire SRI, dar a călcat pe teritoriul supravegheat de mafia ANAF-carburanţii.
Al optulea element: golănia “cadrelor”. Limbajul infect folosit, comunicarea pervertită, invectivele, injuriile arată nivelul suburban, lamentabil al găştii puse să administreze treburile ţării.
Al nouălea element: caracterul generalizat al corupţiei. Caracatiţa lui Blejnar devoalată de procurorul Drilea acoperă întreg teritoriul ţării şi exercită competenţe nu doar în zona fiscală, influenţează politica, administraţia publică, justiţia.
Al zecelea element reprezintă concluzia finală: mafia are suportul celui mai înalt nivel în statul român.